„Armata IT a Ucrainei”. 300.000 de hackeri au răspuns apelului Ucrainei și luptă acum împotriva Rusiei

Kali, un adolescent elvețian, a învățat cum să folosească tehnologia jucându-se cu telefonul bunicului său. Acum, el este unul dintre cei 300.000 de hackeri care încearcă să „paralizeze” prezența online a guvernului rus și calea ferată din Belarus.

La fel ca alți hackeri care sprijină Ucraina și care au acceptat să stea de vorbă cu jurnaliștii de la The Guardian, Kali a refuzat să-și folosească numele adevărat, pentru că unele dintre acțiunile pe care le întreprinde sunt ilegale și pentru că se teme de represaliile rusești.

Fedorov, în vârstă de doar 31 de ani, și-a folosit profilul de Twitter într-un mod extins pentru a-i ruga pe directorii celor mai mari companii de tehnologie din lume să întrerupă legăturile cu Rusia.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Pe 26 februarie, el a postat un link care trimitea către grupul de Telegram, care a fost înființat de departamentul său ministerial. „Avem nevoie de talente digitale. Vor fi sarcini pentru toată lumea”, a afirmat Fedorov.

We are creating an IT army. We need digital talents. All operational tasks will be given here: https://t.co/Ie4ESfxoSn. There will be tasks for everyone. We continue to fight on the cyber front. The first task is on the channel for cyber specialists.

— Mykhailo Fedorov (@FedorovMykhailo) February 26, 2022

În timp ce țara sa natală – Elveția – și-a menținut mult timp politica de neutralitate militară, Kali a simțit nevoia să acționeze când a văzut tweet-ul lui Fedorov.

„Am vrut să ajut și să-mi folosesc abilitățile de atac pentru a sprijini Ucraina”, spune adolescentul, prin intermediul Telegram. „Sunt din Elveția, dar sunt un hacker priceput și îmi pare atât de rău pentru fiecare ucrainean. O fac pentru că sunt alături de Ucraina și vreau să ajut cumva. Cred că, dacă atacăm infrastructura Rusiei, poate ei (rușii, n.r.) se vor opri, pentru că nimic nu va mai funcționa”, mai afirmă tânărul.

Kali spune că părinții lui nu sunt deosebit de interesați de ceea ce face el, deși încearcă să nu le spună multe despre asta. Și nu este singurul.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Caroline, o tânără de 20 de ani din zona metropolitană a New York-ului, le-a spus părinților ei că s-a înrolat în armata IT cu doar câteva ore înainte să discute la telefon cu jurnaliștii de la The Guardian. „Încep să fie îngrijorați”, mărturisește aceasta.

Tânăra a văzut cât de distructivă fusese răspândirea dezinformării în timpul campaniei prezidențiale a lui Donald Trump. „Alegerile din 2016 au fost o conștientizare a efectelor nefericite ale acestor lucruri și a modului în care ele afectează cu adevărat unele dintre relațiile noastre din lumea reală”, consideră Caroline.

Era doar o singură problemă: tânăra din New York, fostă educatoare, nu știa ce este Telegram. Spre deosebire de Kali, Caroline nu este un hacker. La început, ea a fost îngrijorată că aplicația – care a fost fondată de miliardarii ruși Pavel și Nikolai Durov, aflați în exil – este o capcană. Dar, după câteva cercetări, a descărcat-o și s-a alăturat grupului.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Ea s-a simțit depășită de situație atunci când administratorii grupului de Telegram au cerut hackerilor să lanseze atacuri de tipul DDoS (distributed denial of service) asupra site-urile web ale statului rus, atacuri care generează un trafic uriaș și în urma cărora respectivele site-uri nu mai pot fi accesate. Multe site-uri web ale guvernului rus au fost dezactivate de la începutul invaziei.

Dar Caroline și-a dat seama că unele detalii se pierd în tsunami-ul de informații. Mesajele din versiunea în limba ucraineană a grupului, de exemplu, pot strânge sute de comentarii în mai puțin de o oră.

Așa că a început să ajute grupul de Telegram adunând informații pentru realizarea unui site care să explice cum poate fi sprijinită Ucraina și cum se poate lupta împotriva campaniilor rusești de dezinformare. „Îmi place să acționez ca acel filtru – ca acel vânt care împinge pânzele în direcția corectă”, spune ea.

Acum, alocă mai multe ore zilnic acestei activități. „Nu pot să explic de ce”, spune ea. „Este ceva atât de uman, ceva ce mă inspiră, pe măsură ce mă implic mai mult. Recunosc că în niciun caz nu sunt specială, așa că tot ceea ce fac este să adun toate aceste informații pentru a încerca să demontez aceste campanii de dezinformare care se desfășoară”, explică tânăra.

„Suntem într-un război hibrid și direct cu Rusia din 2014”

Ucraina are 290.000 de oameni care lucrează în domeniul IT și este o importantă sursă de externalizare a tehnologiei în lume. În timp ce mulți dintre ei au renunțat la slujbele de zi pentru a lupta în forțele militare, alții s-au înscris în armata IT.

Acesta îl include și pe Sam, care lucrează pentru o companie globală de tehnologie și publicitate. El și-a folosit experiența pentru a trimite rușilor, prin intermediul platformelor de publicitate, ceea ce el numește „contra-propaganda”. „Suntem într-un război hibrid și direct cu Rusia din 2014”, spune el.

Atunci a fost la fel, dar la o scară mai mică. Înțelegem cum acționează rușii: ei fac propagandă aici, apoi în interiorul țării lor, apoi încearcă să-și împărtășească viziunea comunității globale.

Sam, voluntar din „armata IT a Ucrainei”:

Tânărul a încercat apoi să promoveze videouri cu soldați ruși capturați care se adresează mamelor lor pe site-urile din Rusia.

În total, aproximativ 100 de specialiști în publicitate de la 50 de agenții proiectează și difuzează anunțuri privind evoluția războiului pentru a încerca să crească gradul de conștientizare al rușilor și belarușilor despre ceea ce face Rusia în realitate.

Enrique, un alt voluntar, a fost impresionat de munca în echipă a voluntarilor. „Nu am văzut niciodată, în toată viața mea, atât de mulți oameni care doresc să facă ceva ”, spune el. „Trebuie doar să li se ceară participanților să «spargă» sau să ruleze ceva și deja se întâmplă. Totul este live. Totul este transmis instant către toată lumea. Totul este online și este ușor de înțeles cum să provoci pagube”, mai spune Enrique.

Site-uri oficiale, blocate de hackeri

Alex, un inginer de software ucrainean, spune că grupul Telegram este folosit mai ales pentru atacuri DDoS. „Mi-aș dori să fie mai multe lucruri de făcut în ceea ce privește sprijinirea dimensiunii IT a războiului”, afirmă acesta. El nu dorește ca Rusia să nu mai fie prezentă pe internet, ci mai degrabă să găsească o modalitate de a le arăta rușilor imagini ale războiului.

Este ceea ce Anonymous, un colectiv de hacking, a susținut că a făcut cu posturile ruse de televiziune luna aceasta. „Ideal ar fi să fac ceva care să le prezinte rușilor adevărul”, spune Alex. Cu toate acestea, propunerile de lansare a unor atacuri DDoS sunt îndeplinite cu ardoare.

Când linkurile pentru site-urile țintă se înmulțesc pe grupul de Telegram, mai spune Alex, „toate aceste site-uri sunt blocate” într-o jumătate de oră.

Un ultim exemplu vine chiar în această dimineață: fotografii cu „adevărul despre războiul din Ucraina” și știri despre război, la care publicul din Rusia nu are acces, au apărut brusc pe unul dintre site-urile guvernului de la Kremlin.

Îngrijorările experților

Unii experți în securitate cibernetică ridică însă mai multe întrebări legate de acest grup de hackeri. „Există anumite riscuri în a avea această armată de voluntari”, spune Alan Woodward, profesor de securitate cibernetică la Universitatea din Surrey. El este îngrijorat de lipsa de responsabilitate a celor care organizează planul de luptă, dar și de strategia generală, pe care o consideră oarecum ineficientă.

„În cel mai bun caz, ceea ce fac ei este să interfereze”, spune profesorul. „Pot crea bătăi de cap rușilor, dar atacurile pe care le-am văzut până acum nu au afectat cu adevărat capacitatea de luptă a Rusiei și nici nu au avut efecte decisive”, explică Alan Woodward.

Profesorul de securitate cibernetică mai arată că o armată de 300.000 de hackeri va include, invariabil, și câteva persoane rău intenționate sau slab pregătite. „Acești voluntari ar putea începe să atace ținte care nu sunt cu adevărat ceea ce își dorește guvernul ucrainean”, spune el. „Acest lucru s-ar putea întâmpla accidental. Cât de des s-a răspândit ransomware-ul și a afectat, să zicem, un spital? Nu cred că cineva își dorește asta”, adaugă Woodward.

Există, de asemenea, riscul ca la apelul deschis la guvernului ucrainean să răspundă și persoane care au fost recrutate de ruși. „Nu știi niciodată cine se află într-un grup de voluntari”, spune profesorul. „Nu numai că ar putea face ceva nedorit în numele Ucrainei, dar ar putea face ceva care să-i ajute în mod direct pe ruși”, explică Woodward.

Teama privind infiltrarea rușilor o preocupă și pe Agnes Venema, profesor în domeniul securității naționale și al intelligence-ului la Universitatea din Malta. „Cât de utili sunt acești voluntari depinde de cât de bine îi poți verifica, de cât de bine îi poți coordona și de cât de pricepuți sunt”, spune ea.

„Redenumirea iahtului lui Putin este ceva ingenios, dar atacarea posturilor ruse de televiziune, pentru a difuza imnul ucrainean, îi ajută sau nu pe ucraineni să-și atingă obiectivele strategice?”, arată Agnes Venema.

În ciuda îndoielilor ei, Venema consideră că unirea forțelor acestor voluntari este remarcabilă. „Nu sunt unul care să arunce superlative, dar aș spune că acest nivel de implicare civică este fără precedent”, spune ea.

Cu toate acestea, arată profesoara, înrolarea în armata IT a Ucrainei ar putea să se întoarcă împotriva acestor voluntari. De îndată ce hackerii încep să primească ordine de la armata ucraineană, ei renunță la statutul de civili și astfel ar putea fi considerați combatanți. „Asta înseamnă că acești oameni devin ținte militare legitime”, explică Agnes Venema.

Prin urmare, o altă întrebare care se pune este dacă cei care apără dreptul Ucrainei la existență sunt conștienți de acest aspect sau își fac griji din această cauză.

„Nu-mi pasă de asta”, spune Kali, care, în timp ce discuta cu jurnaliștii britanici, încerca să blocheze, prin intermediul unui atac DDoS, un site rusesc de știri pe care administratorii armatei IT ucrainene l-au semnalat drept o sursă de dezinformare. „Nu mi-am făcut niciodată griji din cauza asta”, subliniază Kali.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Urmărește-ne pe Google News