Agricultura românească, între corupţie şi lene | Aproape toți primarii din comune sunt mari agricultori

Potrivit raportului de ţară pe 2015, întocmit de Comisia Europeană, o mare parte din forţa de muncă rurală lucrează în agricultura de subzistenţă sau de semisubzistenţă, asociată cu munca familială neremunerată cu o productivitate scăzută şi cu sărăcia. Astfel, productivitatea muncii în agricultură, silvicultură şi pescuit este de peste cinci ori mai scăzută decât media naţională. Laurenţiu Baciu (foto), preşedintele Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) are o explicaţie pentru acest lucru. “Tinerii din mediul rural care fac 18 ani s-au suit în prima maşină şi au plecat din sat. În schimb, cei care rămân acolo, stau pe scările primăriilor pentru ajutor social. Dacă am nevoie să angajez pe unul pentru o treabă, mă refuză, preferând să stea pe banii de la stat. Unii dintre ei stau mai mult în cârciumi, au o prezenţă constantă acolo”, a declarat Laurenţiu Baciu pentru Libertatea. Cei care mai vor să muncească sunt bătrânii pe care nu-i mai ajută fizicul.

Primarii şi moşiile lor

Pe de altă parte, nici reprezentanţii statului nu fac mai nimic pentru a ajuta agricultura. Agricultorul spune că toate planurile făcute de Guvern până acum sunt extrem de bune pe hârtie, pentru că în realitate acestea nu sunt aplicate deloc. În plus, cum până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii, primarii din comunele ţării sunt mari agricultori, pe care nimeni nu s-a deranjat să-i verifice până acum. “80% dintre primarii din România sunt proprietari de terenuri foarte mari. Cât au stat la conducerea unei comune nu au făcut decât pentru ei. În schimb, când unul dintre oamenii de la mine din organizaţie vine să rezolve o problemă este tratat ca şi cum ar fi duşman al economiei”, ne-a mai spus Baciu.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

4 din 5 asistaţi social, la ţară

55% dintre locuitorii zonelor rurale sunt expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială (în comparaţie cu 31% în oraşele mici şi suburbii şi 28% în oraşele mari), se mai arată în Raportul de ţară. Veniturile reduse sunt cauza ratei celei mai ridicate a sărăciei persoanelor încadrate în muncă din Uniunea Europeană (20%) şi o concentraţie a sărăciei monetare în zonele rurale (71%). În plus, aproximativ 80% din beneficiarii asistenţei sociale trăiesc în zone rurale.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro