Alegeri locale 2024 - românii își aleg noii primari duminică, 9 iunie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Românii sunt chemați la urne pe 9 iunie pentru a-și alege primarii și consiliile locale, adică pe cei care vor lua decizii cu privire la aspecte care ne afectează direct, precum bugetul local, serviciile publice locale și dezvoltarea urbană și rurală.
Cuprins:
- Data alegerilor locale 2024 - când își votează cetățenii primarii
- Ce votăm la alegerile locale 2024
- Cum se desfășoară alegerile locale - regulile de vot
- Cine are dreptul să voteze la alegerile locale
- Unde votăm? Cum afli la ce secţie de votare eşti înscris
- Programul de votare. La ce oră se închid secțiile de votare
- Câte buletine de vot sunt la alegerile locale 2024
- Cum poţi cere urna mobilă la alegerile locale din 9 iunie 2024
- Cum votezi corect la alegerile din 9 iunie
- Ce nu ai voie să faci în secţia de votare
- Cine sunt candidații la Primăria București la alegerile locale 2024
- Care sunt criteriile pentru a deveni primar
- Ce face un primar de localitate
- Cine au fost primari ai Bucureștiului după Revoluția din 1989
Data alegerilor locale 2024 - când își votează cetățenii primarii
Data alegerilor locale din 2024 a fost stabilită prin OUG pe 8 martie, atunci când s-a decis comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale. Data celor două alegeri a fost stabilită pentru 9 iunie.
Ce votăm la alegerile locale 2024
La alegerile locale din 9 iunie, cetățenii vor alege primarii localităților, președinții Consiliilor Județene și consilierii locali. Votul este important pentru că de el va depinde gestionarea bugetului local, dezvoltarea infrastructurii - drumuri, școli, spitale - și serviciile publice locale, adică salubritate și transport public.
Cum se desfășoară alegerile locale - regulile de vot
Românii își pot exercita dreptul de vot la secția de votare din localitatea de domiciliu sau de reședință. Printre regulile care trebuie respectate se numără menținerea ordinii și a liniștii în secția de votare și interdicția de propagandă electorală în secție.
Cine are dreptul să voteze la alegerile locale
Drept de vot au persoanele cu vârsta de cel puțin 18 ani, împliniți până în ziua votului, inclusiv, care trebuie să aibă asupra lor un document de identitate valabil. Președintele secției poate opri de la votare persoana căreia i s-a interzis exercitarea dreptului de vot şi alegătorul care nu este înscris în lista electorală specială. Dacă unui cetățean căruia i s-a interzis dreptul de vot are la el o hotărâre judecătorească definitivă din care rezultă că nu are sau nu mai are astfel de interdicţii, atunci poate vota.
„Dacă un alegător se află în localitatea de domiciliu sau reşedinţă, după caz, dar nu se poate deplasa la secţia de votare din cauză de boală sau invaliditate, poate vota prin intermediul urnei speciale, pe baza unei cereri însoţite de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, depusă la secţia de votare la care este arondat”, prevede legea.
La alegeri se va folosi „Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal”, care are rolul de a spune dacă o persoană este sau nu eligibilă.
Unde votăm? Cum afli la ce secţie de votare eşti înscris
La alegerile locale 2024, se votează la secția de votare din localitatea de domiciliu sau de reședință. Pentru a afla care este secția, se intră pe site-ul AEP - registrulelectoral.ro și se introduc CNP-ul și numele de familie. Totodată, există și o hartă a secțiilor de votare din România.
Dacă alegătorii se prezintă la o secție greșită, dar sunt arondați în aceeași unitate administrativ-teritorială, președintele secției de votare are obligația de a-i îndruma către secția de votare la care sunt arondați. Totodată, președintele secției permite alegătorilor cu mobilitate redusă arondați la altă secție să voteze la secția respectivă.
Vezi şi alte informaţii despre secţia de votare la care votezi la alegerile din 9 iunie!
Programul de votare. La ce oră se închid secțiile de votare
La alegerile locale din 9 iunie, votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 22.00. La ora 22.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea incintei.
Totuși, alegătorii care la ora 22.00 se află în sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând afară, pot să voteze până la miezul nopții. Potrivit legii, „2 membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 22.00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot, până la ora 23.59”.
Câte buletine de vot sunt la alegerile locale 2024
Fiecare alegător din țară va primi buletine de vot pentru primar, pentru consiliul local, pentru președintele CJ și pentru lista CJ. Și în București vor buletine de vot pentru primarul Capitalei, pentru primarii de sector, pentru consiliul local al fiecărui sector și pentru lista Consiliului General al Municipiului București.
Cum poţi cere urna mobilă la alegerile locale din 9 iunie 2024
Urna mobilă poate fi cerută doar de către cei care nu pot ajunge din motive obiective la secția de votare pentru alegerile locale și pentru alegerile europarlamentare, dar aceștia sunt obligați prin lege să anexeze documente justificative care să ateste calitatea de persoană netransportabilă.
Cei care au dreptul să solicite urna mobilă sunt persoanele care nu se pot deplasa din cauza unei boli, cei internați în spital, persoanele cazate într-un cămin pentru vârstnici, persoanele reținute, arestate preventiv sau aflate în arest la domiciliu sau în închisoare. Cererile pot fi depuse atât prin e-mail, cât și fizic, la biroul electoral de circumscripție locală.
Află data limită până la care poţi cere urna mobilă la alegerile din 9 iunie şi cum arată modelul de cerere!
Cum votezi corect la alegerile din 9 iunie
Fiecare alegător va primi pe 9 iunie, în ziua votului pentru alegerile locale și europarlamentare, câte cinci buletine de vot, o ştampilă, dar și o tuşieră, o premieră în istoria votării din România. Este vorba de un buletin pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European, unul pentru alegerea consilierilor locali, unul pentru consilierii judeţeni, unul pentru alegerea primarului şi unul pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean.
„După ce le va primi, va intra în cabina de vot, îşi va exercita acolo dreptul de vot, punând cinci ştampile pentru fiecare din cele cinci buletine de vot care i-au fost înmânate. Pentru acest lucru va avea la îndemână ştampila de vot şi, pentru prima dată, şi o tuşieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila după ce ea a fost aplicate pe două, trei, patru buletine de vot”, a eplicat preşedintele AEP, Toni Greblă.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului dorit. Înainte de a intra în cabina de vot, asigurați-vă că pe buletinul de vot este aplicată ștampila de control a secției de votare. Tuşul pentru ştampilă va fi de culoare albastră. Dacă ștampila lipsește, votul va fi anulat. La ieșirea din cabina de vot, fiecare buletin se introduce într-una din urnele corespunzătoare.
Ce nu ai voie să faci în secţia de votare
Potrivit Ghidului publicat pe site-ul Autorității Electorale Permanente, cei care încalcă legea comit fie contravenții, fie infracțiuni prevăzute de Codul Penal, în funcție de gravitatea faptei.
Se sancţionează cu amenzi fapte ca:
- nerespectarea prevederilor legii privind îndepărtarea materialelor de propagandă electorală din și de pe clădirea sediului secției de votare – amendă de la 1.400 lei la 2.000 lei;
- refuzul de a permite accesul persoanelor îndreptățite în localul de vot – amendă de la 600 lei la 1.000 lei;
- înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate – amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei;
- vânzarea sau consumul de alcool pe o distanță de 500 de metri în jurul localului secției de votare, interzisă – amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei.
Faptele care se pot sancţiona cu închisoare sunt, printre altele:
- împiedicarea dreptului de a alege sau de a fi ales – închisoare de la 6 luni la 3 ani;
- mita oferită în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze pe cineva – închisoare de la 6 luni la 3 ani;
- frauda la vot, adică cei care votează fără drept, de mai multe ori, sau care prezintă o Carte de Identitate falsă – închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Cine sunt candidații la Primăria București la alegerile locale 2024
În cursa pentru Primăria Capitalei s-au înscris actualul edil Nicușor Dan din partea Alianței Dreapta Unită, Cristian Popescu Piedone din partea Partidului Umanist Social Liberal, Mihai Enache din partea AUR, Gabriela Firea din partea PSD, Sebastian Burduja din partea PNL și Diana Șoșoacă din partea SOS România.
Care sunt criteriile pentru a deveni primar
Pentru a fi eligibil, vârsta minimă este de 23 de ani. Legea mai spune că pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. La sectoarele Capitalei pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în Bucureşti, indiferent de sector. Pe 8 martie, Guvernul a adoptat Ordonanța comasării alegerilor, care prevede că o persoană poate candida în acelaşi timp pentru Parlamentul European şi pentru funcţia de primar sau de preşedinte al Consiliului Judeţean, iar primarii în funcție pot candida pentru un alt partid fără a-și pierde mandatul.
Ce face un primar de localitate
Un primar are funcții de autoritate publică, asigurând respectarea legilor și a drepturilor cetățenilor, implementarea legislației, și conduce aparatul de specialitate al primăriei.
În Capitală, sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiul Bucureşti are un primar general şi 2 viceprimari. Primarului general al Bucureștiului şi primarii de sector îndeplinesc în mare atribuţiile prevăzute pentru primarii comunelor şi oraşelor.
Însă primarii de sector nu au atribuțiilor referitoare la consultarea populaţiei prin referendum pentru rezolvarea problemelor locale şi nici dreptul să decidă în privința adunărilor publice, drepturi care îi revin exclusiv primarului municipiului Bucureşti.
Vezi toate atribuţiile unui edil, tot ce face un primar de localitate!
Cine au fost primari ai Bucureștiului după Revoluția din 1989
13 primari a avut Bucureștiul începând cu 1990, potrivit site-ului Primăriei Capitalei. Cel mai lung mandat a avut Sorin Oprescu, este vorba de 7 ani.
Primul edil postrevoluție a fost Viorel Oproiu (FSN), în perioada noiembrie 1990-septembrie 1991. El a fost succedat de Doru Viorel Pană (FSN) până în februarie 1992, apoi Crin Halaicu (PNL) până în iunie 1996. Au urmat Victor Ciorbea (PNȚCD, 1996-1998), Viorel Lis (PNȚCD, 1997-2000), Traian Băsescu (PD, 2000-2004), Răzvan Murgeanu (PD, decembrie 2004-aprilie 2005).
Au urmat: Adriean Videanu (PDL, 2005-2008), Sorin Oprescu (independent, 2008-2015), Ștefănel Dan Marin (UNPR, septembrie 2015-noiembrie 2015), Răzvan Sava (PNL, noiembrie 2015-iunie 2016), Gabriela Firea (PSD, 2016-2020) și Nicușor Dan (independent, octombrie 2020-prezent).
Pe lângă alegerile locale și alegerile europarlamentare, anul acesta au loc în România și alegeri prezidențiale și parlamentare.
Nota redacției: Articolul a fost actualizat pe 23 aprilie, în urma retragerii candidaturii lui Cătălin Cîrstoiu de către coaliția PSD-PNL și pe 1 mai, după ce candidatura Dianei Șoșoacă a fost admisă de Biroul Electoral Municipal.
Marica13 15.04.2024, 14:13
Foarte bine să vină alegerile de când le aștept
gigiladrea 05.06.2024, 20:30
numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral in 2024 este de 18.978.908; rezultatele Recensământului 2022: Populația Rommâniei este de 19.053.815 din categoria no comment