Alimentatia si longevitatea (II)

Un accent deosebit a fost pus pe rolul vitaminelor in protectia antisenescenta, mai ales ca acestea se influenteaza reciproc. Inaintarea in varsta afecteaza metabolismul vitaminelor si riboflavina, astfel incat nivelul acestora trebuie in permanenta ajustat. Anumiti nutritionisti si geriatri recomanda adaugarea sistematica a vitaminelor D, E si C. Pe langa consumul zilnic de lactate, la “varsta osteoporozei” sunt necesare 400 pana la 800 de unitati internationale de vitamina D zilnice, insotite de 1 g calciu, care amelioreaza pierderea osoasa si reduc aparitia fracturilor. Apoi vitaminele E si C cresc imunitatea si reduc riscul infectiilor. E cunoscut rolul vitaminei C in formarea colagenului, in absorbtia fierului, in metabolismul acidului folic, al aminoacizilor, al hormonilor. Gersoff (1993) sustine ca, pentru a obtine efecte antiimbatranire, doza zilnica de vitamina C trebuie sa fie de minimum 1.000 mg – deci un supliment vitaminic plus multe legume si fructe proaspete. Ideal e sa va incepeti ziua cu un suc proaspat de fructe, cu efecte antidepresive garantate!

Cat mai multe fructe

De altfel, fibrele aduse de fructe, legume si anumite glucide din painea integrala favorizeaza tranzitul intestinal si diminueaza riscul cancerelor de colon si de rect. Regleaza si echilibrul glicemic, incetinind absorbtia glucidelor si prevenind diabetul secundar. In sfarsit, legumele sunt principala sursa naturala cu rol de capcana pentru radicalii liberi, alaturi de carotenoide si flavonoide. Carotenoidele sunt pigmentii naturali pe care ii gasim in morcovi, dar si in mazare, caise, rosii, spanac. Absorb lumina si neutralizeaza radicalii liberi. Cantitati mici de seleniu si zinc sunt necesare acestor reactii. Specialistii spun ca aceste carotenoide ar putea lupta eficient impotriva imbatranirii, dar ar diminua si aparitia anumitor afectiuni: cancere, boli cardiovasculare, maladia Alzheimer, cataracta, degenerescenta maculara legata de varsta. O alta atentie deosebita se acorda necesarului de ioni si de microelemente, ca de exemplu Rayssiguier et al (1998) insista asupra cresterii aportului de magneziu!

Recomandări

Ton amenințător al Rusiei legat de acuzațiile de imixtiune în alegerile din România: „Recomandăm presei și politicienilor să nu ne implice”

Reteta pentru o viata mai lunga

Raspunsul la aceasta dilema il reprezinta consumul hranei bogate in acizi nucleici (1-2 g/zi), cum ar fi pestele, mai ales cel de origine marina si cat mai proaspat (conservele trebuie evitate). Consumul de ficat si alte organe, precum si carnea la gratar (muschi, fripturi, etc.) trebuie limitat la maximum o data pe saptamana, iar atunci cand sunt totusi consumate, sa fie “insotite” de verdeturi, multe fructe si legume proaspete. Zaharul trebuie limitat la minim si inlocuit cu miere, fructoza etc, ca si faina alba, sarea si condimentele. Se poate manca un ou zilnic, branza foarte proaspata de vaci, paine neagra, graham sau cu seminte. O data pe zi se recomanda fie fasole, fie soia, mazare sau linte, salata de cruditati, sparanghel, ridichi, ciuperci, spanac, conopida, telina. In salata trebuie adaugat din cand in cand ceapa sau usturoi proaspete, germeni de grau (cu un potential nutritiv imens). Dr. B. Frank, specialist in longevitate, va recomanda sa includeti in dieta zilnica 2-3 linguri de lecitina, care poate fi stropita pe salata sau adaugata la supe ori la sucurile proaspete de legume. Beti cel putin 1,5 l apa pe zi, 2 pahare de lapte si un pahar de suc de legume (care impiedica acumularea de acid uric in corp) sau de fructe.

Urmărește-ne pe Google News