Ridichile roșii – proprietăți și beneficii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Deși vedem des ridichi în salate sau pe tarabele din piață, puțini știu cât de multe beneficii pentru sănătate ascund aceste rădăcinoase. Fie că le consumi crude, murate sau gătite, ridichea este o legumă pe care o poți integra cu ușurință în alimentația ta, mai ales primăvara, atunci când este proaspătă și plină de savoare, fie că este vorba despre ridichea roșie clasică ori despre soiurile asiatice. În acest articol îți vom spune tot ceea ce trebuie să știi despre ridichii, valori nutriționale, beneficii pentru sănătate, posibile efecte adverse și cum le poți păstra corect pentru a te bucura din plin de gusul lor inconfundabil.
Cuprins:
Ce este ridichea și de unde este originară
Ridichea (Raphanus sativus) este o plantă rădăcinoasă din familia cruciferelor (Brassicaceae), aceeași din care mai fac parte varza, broccoli sau conopida. Acestea au fost cultivate pentru prima dată cu mii de ani în urmă, când grecii și romanii antici le foloseau și ca medicament. Originare din Asia Centrală sau de Sud-Est, ridichile s-au răspândit rapid în întreaga lume datorită rezistenței și creșterii rapide, fiind apreciate și pentru gustul lor unic și beneficiile lor nutriționale, aflăm de pe site-ul WebMD.com. Trebuie să știi că ridichile devin excesiv de înțepătoare dacă sunt lăsate mult timp în pământ sau dacă nu sunt consumate imediat. În plus, cele mici au cele mai bune arome și texturi.
Tipuri de ridichi
Ridichile variază ca formă, culoare și dimensiuni și gust. În general, au o aromă dulce, piperată sau iute, care provine de la enzimele pe care le găsim și în rădăcina de muștar, hrean și wasabi, însă gătirea lor face ca aroma să fie mai blândă. Ridichea roșie de primăvară, unul dintre cele mai comune soiuri, este mică, rotundă, are coaja roșie și miezul alb, fiind cea mai populară în România.
Apoi este ridichea albă, cunoscută sub numele de Daikon sau ridichea japoneză, care este lungă, albă și are un gust mai blând, fiind consumată adesea în Asia. De asemenea, există și ridichea neagră, care este mai mare mare, rotundă, are coaja neagră și miezul alb. Acest soi are un gust mai puternic și este folosit adesea în scopuri medicinale.
Mai sunt și alte soiuri, ca de exemplu ridichea violet, mai rară, care este violet la exterior și albă în interior, sau ridichea verde sau ridichea chinezească, o varietate folosită mai ales în bucătăria asiatică. Cea mai mare ridiche cunoscută este Sakurajima Daikon și a fost denumită după vulcanul japonez în apropierea căruia a fost cultivată inițial. Mineralele din cenușa vulcanică fac solul mai bogat, ceea ce ajută la creșterea acestor ridichi mari, mai precizează sursa citată anterior.
Beneficiile ridichilor roșii
Așa cum am precizat deja, ridichile au fost folosite în scopuri medicinale încă din cele mai vechi timpuri, chiar dacă ele nu sunt introduse în tratamentele medicinale convenționale. Acestea sunt bogate în antioxidanți (vitamina C) și minerale (calciu și potasiu), care luptă împotriva bolilor și ajută la scăderea glicemiei. De asemenea, au și alte beneficii pentru sănătate, după cum urmează:
Acțiune antifungică naturală. Ridichile conțin o proteină antifungică numită RsAFP2, care poate să distrugă celulele ciupercii Candida albicans, care este responsabilă pentru infecții precum candidoza bucală sau vaginală. Astfel, ele pot contribui la prevenirea dezvoltării excesive a acestei ciuperci, fără a apela la tratamente agresive.
Sprijin în prevenirea bolilor cronice. Datorită conținutului bogat în antioxidanți, ridichile ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Acest efect reduce riscul dezvoltării unor boli grave, inclusiv unele forme de cancer. Studii recente au evidențiat potențialul extractului din frunze de ridichi de a inhiba multiplicarea celulelor canceroase, însă experții spun că este nevoie de noi cercetări.
Susținerea sistemului digestiv. Datorită conținutului bogat în fibre, ridichile roșii favorizează o digestie sănătoasă și ajută la combaterea constipației. În același timp, rodichea roșie ajută la detoxifierea naturală a organismului, contribuie la buna funcționare a ficatului și a vezicii biliare și poate reduce riscul formării pietrelor la rinichi.
Întărirea imunității. Ridichile sunt o sursă importantă de vitamina C, care este un antioxidant puternic ce întărește sistemul imunitar. În acest fel, organismul devine mai rezistent în fața infecțiilor, rănile se vindecă mai repede, iar probabilitatea de a răci sau de a face gripă scade în mod considerabil.
Combaterea inflamației și reglarea tensiunii arteriale. Cu proprietățile lor antioxidante, antiinflamatoare și detoxifiante, ridichile roșii sunt adevărate „arme secrete” în prevenirea afecțiunilor cardiovasculare. Conținutul ridicat de potasiu ajută la menținerea unei tensiuni arteriale normale și sprijină sănătatea sistemului circulator. De asemenea, consumul regulat de ridichi poate contribui la echilibrarea nivelului de zahăr din sânge, fiind util în gestionarea diabetului, relatează HealthLine.com.
Valori nutriționale pentru ridichi
Ridichea, indiferent că este vorba despre cea roșie, cea albă ori despre cea neagră, este săracă în calorii, dar bogată în nutrienți esențiali, ceea ce îi conferă acel gust înțepător și picant unic. Comparativ cu alte legume, ridichea are o valoare nutritivă excelentă. Iată care este profilul nutrițional pentru o ceașcă de ridichi crude felii:
- Calorii: 18,4
- Grăsimi: 0,115 g
- Sodiu: 44,8 mg
- Carbohidrați: 3,91 g
- Fibre: 1,84 g
- Zaharuri adăugate: 0 g
- Proteine: 0,782 g
Totodată, ridichile au un conținut bogat de magneziu, care este esențial pentru mai multe funcții ale corpului, inclusiv cea nervoasă și musculară. De asemenea, ridichea conține potasiu, care ajută la sănătatea oaselor, a inimii și a mușchilor, și vitamina C, un antioxidant care ajută la vindecarea rănilor și protejează celulele împotriva deteriorării, potrivit Health.com.
Ridichea roșie: contraindicații
Ridichile sunt, în general, tolerate și nu prezintă contraindicații majore, este important ca acestea să fie consumate cu moderație pentru a preveni glicemia (scăderea nivelului de zahăr din sânge). În caz de hipoglicemie (glicemie scăzută), simptomele includ vedere încețoșată, dureri de cap și senzație de foame. Pentru a evita o astfel de situație este recomandat să adaugi treptat ridichi, care au aproape 2 g de fibre per cană, în dieta ta, deoarece consumul excesiv de fibre poate provoca balonare și gaze la unii oameni, mai notează Health.com.
De asemenea, cei care se confruntă cu afecțiuni de stomac, ca gastrită sau ulcer, ar trebui să fie precaute în consumul de ridichi, din cauză că această legumă poate stimula secreția de acid gastric, ceea ce poate duce la simptome neplăcute. Persoanele cu probleme digestive, în special cei diagnosticați cu tulburări gastro-intestinale, ar trebui să consume ridichi cu moderație, pentru a evita posibile reacții adverse. Pe de altă parte, și cei care suferă de disfuncții ale glandei tiroide ar trebui să evite consumul excesiv de ridichi care, consumate în cantități mari, pot interfera cu funcționarea normală a acestei glande, afectând echilibrul hormonal.
Cum să consumi ridichi
Cu gustul lor ușor picant și textura crocantă, ridichile sunt printre legumele favorite în lunile de primăvară, când sunt fragede și au o aromă mai blândă. Versatilitatea lor culinară le face ideale pentru o mulțime de preparate, ele putând fi consumate fie ca atare, crude, în salate, combinate cu alte legume, umplute cu brânză, ca garnitură în sandwich-uri, burgeri, tarte ori în tacos sau în mâncăruri calde cum ar fi cartofi prăjiți, supe, stir-fry (n.n. – tehnica de gătire chinezească). De asemenea, poți să prăjești ridichi întregi cu usturoi în puțin ulei de măsline sau să le pui la murat cu oțet alb și condimente.
Atunci când gătești ridichi, nu arunca frunzele. Acestea sunt delicioase și sănătoase dacă le folosești în salate amestecate cu alte verdețuri, cum ar fi ceapa verde, frunzele de muștar, de nap, kale și spanac. Apoi, poți mânca ridichi proaspete înmuiate în tahini condimentat, guacamole, sos de fasole, tapenade de măsline sau în sos de brânză cu caju. O altă variantă constă în felii crude de ridichi puse pe o felie de pâine prăjită și acoperite cu piure de avocado sau cu humus. Nu în ultimul rând, ridichea poate fi consumată și sub formă de smoothie verde, în combinație cu spanac, ananas și suc de lămâie pentru un boost sănătos de energie. Ridichea este benefică și pentru ficat și vezica biliară.
Cum se păstrează ridichile
Ridichile cresc ușor și repde, motiv pentru care le poți planta în propria curte, dacă locuiești la casă, sau într-un ghiveci, dacă stai la bloc. Atunci când le cumperi de la piață sau de la supermarket, alege ridichile tari, care au vârfurile verzi. Se păstrează cel mai bine în frigider, timp de 2-3 zile, cu condiția să îndepărtezi frunzele, deoarece acestea absorb substanțele nutritive și umiditatea.
De asemenea, este important să le speli și să le introduci într-o pungă de plastic umede, în prosoape de hârtie, pentru a le împiedica să se usuce. În acest fel, ridichile vor putea rămâne proaspete în frigider chiar și două săptămâni. Când mai intri în magazin, nu trece nepăsător pe lângă ridichi pentru că s-ar putea să ai nevoie pentru a asimila cantitatea de nutrienți recomandată de medici. Prin adăugarea unei porții sau două de ridichi la dieta ta zilnică vei avea doza potrivită de nutrienți benefici pentru sănătate, mai precizează WebMD.com.
Vezi şi ce alte fructe şi legume să consumi primăvara!
