Analistă în spațiul ex-sovietic: „Putin a atacat Ucraina pentru că s-a temut de propriul popor”

Angela Grămadă este președinta și fondatoarea Asociației „Experți pentru Securitate și Afaceri Globale” din București, un think tank care adună online pentru dezbateri, dar și fizic la, evenimente, cercetători, analiști și reprezentanți ai societății civile interesați de politica, economia și securitatea spațiului ex-sovietic. 

Originară din Republica Moldova și stabilită în București, Grămadă păstrează legătura cu cei care au participat de-a lungul anilor la dezbaterile organizate de asociația pe care o conduce: „Experți pentru Securitate și Afaceri Globale” (ESGA). Pe mulți dintre ei i-a urmărit pe rețelele de socializare și ieri, când Rusia a atacat inclusiv Kievul, capitala Ucrainei. Analista a răspuns pentru Libertatea, la câteva întrebări pe care încă și le pune o lume întreagă. 

– Prin ce trec astăzi oamenii care n-au apucat să părăsească Ucraina? Ați vorbit până acum cu vreunul dintre colaboratorii dumneavoastră?
– Am vorbit cu cineva care e în regiunea Odesa, nu pot să vă dau numele. Discuția a fost de dimineață, când încă nu avansaseră lucrurile acolo. A spus că s-au auzit sunete de obuze care au căzut în apropierea portului, că e o situație incertă pentru populație. Este foarte aglomerat la punctele de trecere a frontierei între Ucraina și Republica Moldova. De exemplu, în regiunea Reni – Giurgiulești – Galați traficul este destul de încetinit, dat fiind faptul că există multe autovehicule. 

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Nu doar în zona de est a țării, ci și la Kiev există multă îngrijorare, pentru că rușii au lovit mai multe obiective civile. 

„Am tot evitat să vorbim despre un scenariu militar”

– Era previzibil acest atac, având în vedere anexarea Crimeei în 2014 și agresiunile care au urmat atunci în estul Ucrainei? 
– Colegii mei, experții ucraineni, vorbeau încă din 2014 despre iminența unui război dintre Federația Rusă și Ucraina. Ei au atenționat că încercările de a lua orașe precum Mariupol (n.r. – din Donețk) nu sunt cazuri singulare și că trebuie să ne așteptăm la o extindere mai mare a operațiunilor militare pe teritoriul Ucrainei. Din păcate, aceste previziuni ale lor au fost neglijate de comunitatea internațională și astăzi suntem martorii unor evenimente cu adevărat dramatice în regiunea Mării Negre. Am tot evitat să vorbim despre un scenariu militar, ca să nu afectăm psihologic populația. Este greu de prezis încotro ar putea să o ia această ascensiune militară a lui Vladimir Putin. 

– Sunt deciziile președintelui rus Vladimir Putin bine calculate sau, din punctul dumneavoastră de vedere, le ia, cum a declarat acesta recent, „în funcție de situația din teren”? 
– După modul în care a fost transmisă online acea ședință a Consiliului de Securitate (n.r. – de la Kremlin), clar mai târziu decât a fost înregistrată, și după graba cu care s-au semnat acele documente de recunoaștere a independenței celor două republici separatiste Donețk și Luhansk, a existat un calcul precis din partea autorităților ruse. 

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Au atacat întâi obiective de infrastructură militară și de infrastructură critică – aeroporturi; porturi, și anume puncte de acces pentru bunuri și servicii, dar și depozite de muniție și armament, despre care știau unde sunt localizate. Circulația comercială din Odesa a fost afectată, la fel și portul din Mariupol, puntea Ucrainei către Marea Azov. 

E un atac calculat minuțios împotriva Ucrainei. La unele televiziuni din Federația Rusă se vede pe post că nu atacă nimeni pe nimeni și că e o înscenare pusă la punct de partea ucraineană. 

– Populația rusă la ce surse de informare are acces în prezent? 
– Există două surse de informare. Canalele de televiziune publice, finanțate din bugetul de stat, care au pregătit anterior opinia publică internă pentru starea aceasta de cetate asediată și au alimentat dezinformarea și propaganda în privința Ucrainei și a acțiunii Occidentului. Unele televiziuni publice au prezentat situația din Ucraina ca fiind un genocid promovat de autoritățile ucrainene împotriva propriei populații și că Ucraina ar fi atacat cele două republici separatiste. Și mai sunt puține surse independente care încearcă să informeze corect populația rusă. 

– Are Ucraina o societate civilă pregătită să facă față unui moment de criză?
– Este o societate civilă activă, care monitorizează inclusiv politicile și reformele implementate de autorități. Voluntariatul este bine dezvoltat și reglementat, pentru că după 2014 s-au făcut mulți pași concreți în această direcție. A fost bine organizată încă de atunci pentru a le oferi ajutorul atât soldaților, cât și refugiaților plecați în 2014 din regiunile separatiste în alte localități. 

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

– Pe lângă două explicații apărute des în spațiul public în legătură cu operațiunile militare ordonate de Putin, extinderea NATO și ambițiile imperialiste ale președintelui, ar mai fi o cauză pentru care Rusia a mers atât de departe? 
– Ucraina a avansat prea mult în ce privește anumite procese de integrare europeană și autoritățile de la Moscova înțelegeau că la un moment dat ar putea să fie prea târziu pentru formula de guvernare din Federația Rusă. Putin s-a temut de propriul popor. Rușii și-ar fi putut dori și ei o altă formă de guvernare și de organizare a vieții politice. 

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații după ce Rusia a atacat Ucraina

Urmărește-ne pe Google News