MENIU CAUTĂ
14 Mar. 2018 05:30 , de Daniel Ionașcu

EXCLUSIV | ANCOM nu a colectat 324 de milioane de lei pentru că are deja bani. Ce spune Sorin Grindeanu

Distribuie

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) nu a colectat 324 de milioane de lei de la companiile de telecomunicații și poștale în perioada 2012-2016 dintr-un motiv hilar: are deja prea mulți bani. Informațiile se regăsesc în raportul Curții de Conturi pe anul 2016, ultimul disponibil. Documentul mai arată că ANCOM a acordat mai multe compensații și bonusuri ilegale, dar și un contract de consultanță, deși avea personalul necesar care să realizeze studiul respectiv. Instituția se apără și spune că a contestat raportul.

Taxa de monitorizare

Raportul arată că ANCOM nu a colectat taxa de monitorizare în perioada respectivă, dar instituția spune că nu a colectat-o pentru că deja avea excedent.

'În perioada 2012-2016, ANCOM nu a realizat venituri din tariful de monitorizare, estimate la suma de 324.842 mii lei, ce reprezintă, conform OUG nr. 22/2009, sursă de finanțare a activității, tariful de monitorizare fiind perceput pentru activitatea de supraveghere și control în domeniul comunicațiilor electronice și al serviciilor poștale, desfășurată de entitate, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute în legislația privind comunicațiile electronice.

De menționat că, la data de 31.12.2016, ANCOM a înregistrat un excedent în sumă de 777.143 mii lei, rezultat din reportarea succesivă a excedentelor înregistrate în anii precedenți', se arată în documentul făcut public recent.

Acesta recomandă inițierea de discuții cu ministerele Finanțelor și Comunicațiilor privind această taxă.

Ce spune ANCOM

Întrebată despre această constatare, ANCOM a transmis că taxa respectivă nu a fost colectată deoarece nu prevede cadrul legal. De ce nu prevede? Pentru că autoritatea a avut excedent în anii respectivi.

Pe românește: legea nu permite ANCOM să strângă cele 324 de milioane de lei din cauză că deja are bani. Iar ANCOM nu poate modifica singură legea.

'Tariful de monitorizare, plătit către ANCOM de toți furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice și poștale, este destinat a acoperi exclusiv cheltuielile administrative ale Autorităţii.

Cadrul normativ existent nu a permis perceperea tarifului de monitorizare pentru că, în perioada 2012-2016, ANCOM a înregistrat excedent bugetar. Astfel, Autoritatea a stabilit în sarcina furnizorilor de reţele/servicii de comunicaţii electronice şi servicii poştale obligaţia de a achita doar tarifele de utilizare a spectrului și a resurselor de numerotaţie, dar nu și a tarifului de monitorizare', se arată într-un răspuns semnat de Sorin Grindeanu, președintele ANCOM, și transmis la solicitarea Libertatea.

Grindeanu a fost numit în fruntea ANCOM la finele anului trecut, după ce în perioada ianuarie-iunie a fost prim-ministru. Grindeanu a fost demis prin moțiune de cenzură de către propriul partid, PSD. În perioada decembrie 2014 – noiembrie 2015 a  acesta a fost ministru al Comunicațiilor în Guvernul Ponta.

777 de milioane de lei, bani pentru 'proiecte'

Sorin Grindeanu a mai spus și ce va face cu banii: proiecte în comunicații. 'Excedentul bugetar în totalitatea sa se află în continuare la dispoziţia Autorităţii şi considerăm că acesta trebuie folosit exclusiv pentru proiecte cu impact pe piaţa de telecom. De altfel, la ultimele întâlniri cu industria am abordat şi acest subiect şi le-am comunicat că aşteptăm propuneri de proiecte care să contribuie la dezvoltarea telecomunicațiilor din România', se mai arată în răspunsul semnat de către fostul premier, actual șef al agenției.

Bonusuri și compensații ilegale

Curtea de Conturi a mai găsit și că instituția a acordat ilegal bonusuri de 1,5 milioane de lei 'pentru realizări deosebite în activitate'.

'ANCOM a efectuat plăți nelegale, în perioada 2014-2016, prin acordarea unor premii «pentru realizări deosebite în activitate», în valoare totală estimată de 1.508 mii lei (din care 1.230 mii lei, sume brute și 278 mii lei, contribuții ale angajatorului), neprevăzute în contractele colective de muncă încheiate de entitate', conform documentului.

O altă sumă, în valoare de 1,967 milioane de lei, a reprezentat-o, tot în perioada 2014-2016, compensații pentru angajatele aflate în concediu de maternitate.

Curtea de Conturi cere recuperarea prejudiciilor. Mai exact, instituția vrea 'efectuarea unei analize în vederea identificării cauzelor care au condus la acordarea de sume drept compensații, fără bază legală, precum și premii peste cuantumul premiilor de performanță aprobate, contrar prevederilor Contractului Colectiv de Muncă, dispunând măsuri pentru elaborarea și implementarea unor proceduri operaționale privind evaluarea performanțelor personalului, în concordanță cu prevederile CCM; stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând sume acordate pentru rezultate deosebite, neprevăzute în CCM și dispunerea de măsuri pentru recuperarea acestuia, inclusiv a dobânzilor și penalităților/majorărilor de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare'.

Contract de consultanță dat, deși avea personal

Curtea de Conturi a mai găsit că, în anul 2016, ANCOM a acordat un contract de consultanță privind serviciul universal, 'cu toate că entitatea dispunea de cadrul legal și organizatoric necesar realizării acestor activități'.

Serviciul universal definește dreptul oricărei persoane din România de a avea acces la corespondență poștală. Serviciul este prestat de către Poșta Română, companie de stat. Din cauză că societatea este forțată să mențină deschise oficii chiar și în localitățile unde activitatea nu este profitabilă, aceasta primește de la stat o sumă de bani drept compensație pentru pierderi. Valoarea acestei compensații este stabilită de către ANCOM.

În acest caz, Curtea de Conturi a stabilit ca ANCOM să elaboreze o procedură operațională clară pentru contractarea de servicii de consultanță, cu delimitarea activităților desfășurate de personalul propriu de cele realizate de consultanții externi.

Raportul a fost contestat

'ANCOM a contestat Raportul Curţii de Conturi elaborat în urma acțiunii de control efectuată pe parcursul anului trecut şi va utiliza căile legale aflate la dispoziția sa pentru a clarifica situația generată', a anunțat președintele acesteia, Sorin Grindeanu.

ANCOM reglementează și supraveghează telefonia mobilă și fixă, serviciile de cablu și cele poștale.

ANCOM nu este nici pe departe singura instituție luată la ochi de către Curtea de Conturi. Aceasta a găsit că s-au acordat bonusuri ilegale de 237.000 de lei la Poșta Română.

De asemenea, o serie de comune s-au împrumutat pentru a realiza apoi lucrări la suprapreț, iar România a pierdut un credit de 465 de milioane de euro pentru o linie nouă de metrou.


Citeşte şi:

EXCLUSIV/ România a pierdut un credit de 465 milioane de euro pentru o magistrală de metrou dintr-un motiv absurd

Loading...
Comentarii