Cum s-au scurs 12 milioane de lei la primăriile din țară pe credite și lucrări aiurea

Sectorul 1 a luat un credit și nu l-a folosit

Cea mai mare parte o constituie o gaură de 4,24 milioane de lei, înregistrată de Primăria Sectorului 1. Mai precis, aceasta a contractat un credit de 22,624 milioane de euro. Banii au fost trași în anul 2015, dar nu au fost utilizați. Dar chiar dacă nu au fost folosiți, creditul a dus la plata unor dobânzi și a înregistrării unor diferențe nefavorabile de curs. De aici și suma de 4,24 milioane de lei găsită de inspectori.

Tot cursul de schimb a cauzat o pagubă de 1,1 milioane de lei la Dorohoi, județul Botoșani. Primăria a contractat un credit de la Banca Europeană de Investiții, dar nu a înregistrat în contabilitate influențele financiare ale scăderii leului.

Plăți fără documente justificative la Șoimuș – Hunedoara

La Șoimuș, în județul Hunedoara, inspectorii au identificat alt caz: s-au plătit 1,535 milioane de lei fără documente justificative.

”UATC Șoimuș, județul Hunedoara a decontat lucrări în valoare de 1.535 mii lei, în condițiile în care documentele care atestă lucrările executate și serviciile prestate nu au fost vizate pentru „Bun de plată“ de ordonatorul de credite, așa cum prevede legea, iar actele justificative anexate facturii prezentate au fost întocmite fără respectarea dispozițiilor legale, în sensul că Notele de lucrări suplimentare și notele de renunțare la anumite lucrări nu au fost certificate/semnate de către proiectant și nu au fost aprobate de către autoritatea contractantă.

Valoarea estimată a prejudiciului este de 1.535 mii lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor decontate fără a avea la bază documente justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale”, arată raportul Curții de Conturi.

În Tămășeu, județul Bihor, au fost găsite alte probleme: primăria a plătit lucrări mai mari decât cele realizate în realitate. Investiția urma să modernizeze o serie de drumuri agricole.

Recomandări

Harta puterii după parlamentare. PSD ia un sfert din mandate, AUR și-a dublat scorul. Fiefurile PNL pot fi numărate pe degetele de la o mână | Analiză

”Valoarea estimativă a plăților nelegale este de 160 mii lei, valoare stabilită pe baza cantităților de lucrări neexecutate, dar acceptate la plată și a costurilor estimative unitare pe fiecare categorie de lucrări. Aferent plăților nelegale au fost calculate beneficii nerealizate în sumă de 24 mii lei”, arată Curtea de Conturi în document.

La Vorona – Botoșani s-au furat glafurile și izolațiile

Comuna Vorona, din județul Botoșani, are o adevărată litanie de abateri constatate cu ocazia realizării unui campus școlar la Liceul tehnologic ”Ștefan cel Mare”.

Iată ce au găsit inspectorii:

”- plăți nelegale reprezentând lucrări neexecutate de către constructor (glafuri, strat termoizolant, transport materiale), în valoare de 128 mii lei (124 mii lei plăți nelegale efectuate din împrumutul contractat și 4 mii lei dobânzi aferente), pentru care au fost calculate de către entitate, în timpul controlului, majorări de întârziere în sumă totală de 13 mii lei;

– plăți nelegale către constructor pentru lucrări neexecutate, precum și pentru diferențe de preț decontate în plus la materialele puse în operă (stâlpi iluminat), în sumă totală de 37 mii lei (36 mii lei plăți nelegale efectuate din împrumutul contractat și 1 mie lei dobânzi aferente), pentru care au fost calculate de către entitate majorări de întârziere în sumă totală de 3 mii lei.

De asemenea, UATC Vorona a menținut nejustificat în contul de trezorerie și a rambursat/restituit către MFP suma de 768 mii lei, trasă din împrumutul acordat de acesta în temeiul prevederilor OUG nr. 46/2015, sumă care nu se mai putea utiliza potrivit destinației din cauza punerii în funcțiune a investiției”.

La Fierbinți-Târg, inflația a produs o pagubă de 776.000 de lei

Pe lângă lucrările neexecutate, există și lucrări majorate. S-a întâmplat în Fierbinți-Târg, județul Ialomița. Cum de a fost posibil?

”Actualizarea la inflație a acestora s-a făcut utilizându-se indicele prețurilor de consum, în condițiile în care prin contractul de lucrări s-a convenit ca actualizarea să se facă pe baza indicelui general de cost în construcții, ceea ce a condus la efectuarea de plăți nelegale în sumă de 776 mii lei, la care se adaugă majorări de întârziere în valoare de 74 mii lei, calculate în temeiul art. 73^1 din Legea nr. 500/2002”, potrivit Curții de Conturi.

Cei din Tisău n-au mai dat banii înapoi

Recomandări

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale 2024. Cum se formează Guvernul

Cei din Tisău, județul Buzău, au făcut altceva: pur și simplu nu au mai plătit 658.000 de lei dintr-un credit de 721.000 de lei luat de la Ministerul Finanțelor. Culmea, Curtea de Conturi notează că localitatea nu a dat banii înapoi, deși cu un an înainte, în 2015, beneficiase de un ajutor nerambursabil de 669.000 de lei de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Credite și dobânzi neînscrise în registre

Dacă cei din Tisău n-au mai dat banii înapoi, la Poieni, în județul Cluj, s-a întâmplat ceva și mai și: autoritățile locale pur și simplu n-au mai trecut un credit de 6,895 milioane de lei în registrul de evidență a datoriei locale ”și fără a raporta lunar date referitoare la împrumut, către Ministerul Finanțelor Publice”.

Dacă tot suntem la Cluj, trebuie menționat că municipalitatea din Cluj-Napoca nu a înregistrat nici ea în contabilitate dobânzi de 110.000 de lei.

Raportul a scos la iveală că nici în comuna Eșelnița, județul Mehedinți, nu au fost înregistrate corect în acte o serie de rate achitate, în sumă de 545.000 de lei, o altă eroare, de 568.000 de lei, fiind la capitolul dobânzi.

Potrivit Curții de Conturi, aceste ”abateri de legalitate și regularitate” au fost în total de 196,2 milioane de lei, dar nu au determinat prejudicii.

Recomandări

Klaus Iohannis poate desemna noul premier. Scenariul care poate evita intrarea suveraniștilor la guvernare

Primăriile au credite totale de 15,4 miliarde de lei

Curtea de Conturi mai notează și că datoria publică totală a autorităților locale a fost majorată eronat cu alte 350.000 de lei.

În total, primăriile aveau la data de 31 decembrie 2016 credite contractate în valoare de 15,44 miliarde de lei.

Citește și:

Rise Project: Liviu Dragnea, anchetat în Brazilia pentru spălare de bani

Urmărește-ne pe Google News