Întrucât Anders Breivik nu a avut niciodată remușcări după ce a săvârșit cea mai sângeroasă crimă comisă vreodată în Norvegia pe timp de pace, această decizie a instanței era de așteptat.
La 22 iulie 2011, Brevik a detonat mai întâi o bombă în apropierea sediului guvernului din Oslo, ucigând opt persoane, iar apoi a ucis alte 69, majoritatea adolescenți, după ce a deschis focul asupra un tineri aflați într-o unei taberă de vară pe insula Utoya.
Extremistul de dreapta în vârstă de 42 de ani a fost condamnat în 2012 la 21 de ani de închisoare, pedeapsa maximă care poate fi prelungită atâta timp cât rămâne o amenințare pentru societate.
Verdictul a avut o perioadă minimă de zece ani, după care se putea solicita eliberarea condiționată. Anders Breivik a cerut să fie eliberat condiționat la o audiere desfășurată în perioada 18-20 ianuarie, din motive de securitate, în gimnaziul închisorii unde este încarcerat.
În timpul audierii, procurorul Hulda Karlsdottir a susținut că Breivik este încă „un om foarte periculos” și „nu a arătat nicio remuşcare reală în instanţă”.
Un psihiatru care l-a ținut sub observație din 2012, a mărturisit că Breivik nu poate fi de încredere, iar evaluările efectuate în 2013, 2017 și 2021 sunt încă valabile.
„Cred că riscul statistic de violență al lui Breivik în cazul unei eliberări condiționate este mare în acest moment. Antecedentele lui contează foarte mult, dar lipsa de înțelegere a propriei situații și gândurile total nerealiste despre viața ca eliberat condiționat sunt esențiale în această evaluare”, a scris psihiatru în ultima evaluare, din 17 februarie 2021.
Un oficial al închisorii a spus la audieri că „există un pericol iminent” ca, în cazul în care va fi eliberat, Breivik să comită din nou infracțiuni grave.
Breivik a declarat în audiere că i s-a „spălat creierul” pentru a comite acte teroriste, că a acționat ca un soldat și că responsabilitatea pentru atacuri revine celor care au dat ordinul. El a susținut că de aceea nu se simte vinovat.
El a adăugat că poziția sa ideologică rămâne neschimbată față de 2011, dar că acum va urmări să-și propage punctele de vedere „prin mijloace pașnice” și a susținut că un acord între el și conducerea politică a țării va ajuta la rezolvarea a ceea ce el a descris drept un război cultural în desfășurare. El a mai mărturisit că are planuri mari de afaceri, printre care acela de a-și transforma numele într-un brand.
Potrivit deciziei instanței, Breivik „nu a arătat nicio remuşcare vizibilă” şi că pretenţia sa de a respecta ordinele nu a rezistat. „Cine a dat ordinul și cum a fost dat ordinul este atât de confuz, încât nu este veridic că însuși acuzatul crede în acest lucru”, se arată în hotărâre.
De asemenea, Breivik și-a reiterat convingerea că oamenii pe care i-a ucis pe insula Utoya se aflau într-o „poziție de conducere” – în ciuda faptului că majoritatea victimelor sunt copii – și că un genocid bazat pe rasă este în prezent în desfășurare.
Avocatul lui Breivik, Oystein Storrvik, a spus despre clientul său ar trebui eliberat pentru a dovedi că s-a schimbat și că nu mai reprezintă o amenințare pentru societate, iar acest lucru nu poate să-l dovedească în timp ce se află într-o izolare totală.
FOTO: EPA