Boboteaza este una din cele mai mari sarbatori crestine, fiind praznuita in cea de-a sasea zi a noului an. Ea celebreaza Botezul Domnului de catre Sf. Ioan Botezatorul in apele Iordanului, semnificand purificarea si renasterea spirituala a credinciosilor intru Hristos.
Multa vreme, Boboteaza a coincis cu sarbatorirea Craciunului, lucru ramas valabil si astazi in practicile Bisericilor ruse, armene si a altor biserici de rit vechi. Evenimentul Bobotezei este descris de toate Evangheliile, fiind legat de Botezul lui Hristos, la varsta de 30 de ani, in apele Iordanului.
In Evanghelia dupa Matei ni se relateaza ca Iisus, inainte de a incepe propovaduirea Cuvantului Sfant in lume, a venit din Galileea la raul Iordan, unde boteza Ioan Botezatorul, cerand sa fie si El botezat. Prorocul Ioan le spunea celor adunati sa ia aminte ca el boteaza cu apa, dar cel care va veni dupa el va boteza cu Duh Sfant, facand referire la Hristos. Dandu-si seama ca se afla chiar in fata Mantuitorului, Ioan i-a zis: ‘Eu am trebuinta sa fiu botezat de Tine si Tu vii la mine?’ (Matei 3, 14). Raspunsul lui Iisus a fost ca asa se cuvine, El a fost botezat de cel considerat Inainte-Mergator al Domnului.
Boboteaza, cum numim noi, romanii, acest eveniment, e o manifestare a celor trei componente ale Sfintei Treimi: Fiul e botezat in Iordan de catre Ioan, Duhul Sfant se pogoara asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer il declara pe Iisus ca fiind Fiul Sau.
In Romania, Boboteaza este insotita de o sumedenie de traditii si de obiceiuri. Ea marcheaza sfarsitul ciclului de sarbatori dedicate Anului Nou si este inchinata purificarii mediului inconjurator, in special a apelor, prin botez.
In aceasta zi, in toate bisericile si manastirile din cuprinsul Patriarhiei Romane se face ‘sfintirea cea mare a apei’ (agheasma mare), de binefacerile careia se bucura toti credinciosii ortodocsi. Dupa ritualul de sfintire a apelor, fiecare enorias isi ia acasa agheasma, cunoscandu-se puterile miraculoase ale acesteia. In unele locuri, preotii arunca Sfanta Cruce in apa, iar mai multi barbati se arunca dupa ea. Cel care va reusi sa o ia va avea noroc tot anul.
In unele sate din nordul tarii are loc ‘iordanitul femeilor’, adica o petrecere numai intre femei. Tot de Boboteaza, in alte locuri, se face intrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite, prin udarea cu apa din fantana sau din rau.
In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul daca dorm cu busuioc sub perna. Fetele care cad pe gheata in aceasta zi se vor marita in cursul anului.
Maine il sarbatorim pe Sfantul Ioan Botezatorul
Pe 7 ianuarie, a doua zi dupa Boboteaza, sunt sarbatoriti Sf. Ioan Botezatorul, cel mai mare dintre proroci, dar si toti purtatorii acestui nume de botez.
Practic, cele doua praznice, al Bobotezei si al Sf. Proroc Ioan Botezatorul, formeaza o singura sarbatoare. Nascut cu sase luni inaintea Mantuitorului, nastere vestita parintilor lui, Zaharia si Elisabeta, de Arhanghelul Gavriil, Sf. Ioan este considerat cel mai mare dintre proroci, inaintemergatorul lui Hristos, anuntand venirea acestuia.
‘Pocaiti-va, ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor’, spunea el. Imbracat in haina aspra, din par de camila, nemancand paine si neband vin, hranindu-se doar cu lacuste si miere salbatica, Ioan a fost cel dintai proroc care a si facut ceea ce a predicat. Botezandu-L pe Mantuitor in apa Iordanului, el a fost primul care l-a recunoscut pe Mesia in cel aflat dinaintea lui. Dar botezul lui Ioan nu era botezul nostru, al crestinilor. El insusi facea deosebirea dintre cele doua botezuri: ‘Eu va botez cu apa spre pocainta. Mesia va boteza cu Duh Sfant si foc, spre mantuire’, spunea el, conform Evangheliei dupa Matei. Condamnand pacatul regelui Irod Antipa de a-si izgoni sotia si a trai cu sotia fratelui sau, Irodiada, Ioan avea sa fie aruncat in temnita. Folosindu-se de farmecele propriei fiice, Irodiada avea sa obtina de la rege decapitarea lui Ioan Botezatorul si moartea trupeasca, vremelnica, a celui sarbatorit in zilele noastre ca Sfant.