Un studiu recent a încercat să cuantifice numărul deceselor printre medici cauzate de COVID-19, găsind aproximativ 200 de astfel de morți până acum. Cele mai multe decese în rândul medicilor au fost înregistrate în Italia, Iran și China, în ordinea aceasta.
Cercetătorii canadieni de la Universitatea din Toronto, Universitatea din British Columbia și Universitatea McGill au căutat să înregistreze toate decesele cauzate de COVID-19 asociate cu munca în prima linie medicală, în speranța că ar putea detecta tipare care ar putea fi adresate și pentru a evita alte decese în viitor.
Aceștia au apelat la rapoarte oficiale guvernamentale, dar și la articolele publicate în presă, pe care le-au compilat cu ajutorul motoarelor de căutare online pentru a identifica toți medicii uciși la datorie de COVID-19 până la data de 5 aprilie 2020.
Au fost identificați 198 de medici decedați în urma infecțiilor cu coronavirus după ce au interacționat cu pacienți COVID-19. Vârsta lor medie a fost de 63,4 ani (de la 28 la 90 de ani), 90% dintre ei fiind bărbați. Medici generaliști și medici de urgență (78/192), respirologi (5/192), specialiști în medicină internă (11/192) și anesteziști (6/192) au constituit 52% dintre toate decesele în rândul medicilor.
Studiul, publicat în medRxiv, nu a determinat dacă medicii au murit de COVID-19 sau de o afecțiune cronică asociată cu infecția virală. Comorbiditățile preexistente nu au fost raportate într-un mod uniform.
Cei mai mulți medici care au murit de COVID-19 au fost în Italia (79), urmată de Iran (43), China (16), Insulele Filipine (14), Statele Unite (9) și Indonezia (7)
Numărul real de medici uciși de COVID-19 este probabil mult mai mare întrucât cifrele încă nu au fost centralizate de toate țările, având în vedere viteza cu care pandemia evoluează.
Studiul nu a cuantificat decesele în rândul celorlalte categorii de lucrători din sistemul public de sănătate, cum ar fi asistenții, tehnicienii, echipajul de ambulanță și așa mai departe. Numărul total de decese în rândul cadrelor medicale probabil că este foarte mare.
Până la data de 12 aprilie, 812 cadre medicale au fost infectate cu COVID-19 în România.
Pe 7 aprilie, Ministerul Sănătății a anunțat primul deces al unui cadru medical din România, un ambulanțier în vârstă de 53 de ani din cadrul Serviciului de Ambulanță Județean Suceava. Sâmbătă, 11 aprilie, o asistentă medicală de la Spitalul Militar Brașov a murit ca urmare a infectării cu noul coronavirus la Spitalul Colentina din București.
Moartea la datorie este sacrificiul suprem pe care îl poate face un medic. În cazul crizei pe care o trăim în aceste zile, acest risc poate fi accentuat de infectarea neintenționată a membrilor familiei.
Cea mai citată problemă a fost lipsa echipamentului personal de protecție, mai ales în Italia și în țări în curs de dezvoltare.
Autorii studiului au scris că atunci când există echipamentul de protecție și este corespunzător, trebuie făcut uz de tehnicile adecvate pentru utilizarea lor în siguranță.
Unii medici au murit după ce au fost infectați în urma examinării unor pacienți care au mințit în privința istoricului lor de călătorie.
Inspecțiile de pașapoarte și investigațiile meticuloase ale contactelor asistate prin smartphone tracking ar putea evita unele astfel de cazuri.
Medicii în vârstă și cu comorbidități (hipertensiune, diabet, boli cardiovasculare etc.) în mod ideal nu ar trebui să lucreze în prima line. Ei ar trebui să interacționeze fizic foarte puțin spre deloc cu pacienții COVID-19. În schimb, medicii în vârstă ar putea face consultări prin telefon sau videoconferință.
În concluzie, medici de toate specializările au murit de COVID-19, iar toți necesită echipament de protecție special adecvat sarcinilor curente. Suntem încă în faza timpurie a pandemiei, așa că numărul deceselor în rândul medicilor va crește. Doctorii care aveau 57 de ani sau mai mult au reprezentant trei sferturi din toate decesele COVID-19 incluse în studiu. Dacă medici pensionați sau în vârstă sunt chemați la datorie în timpul crizei COVID-19, anumite restricții trebuie considerate pentru a-i poziționa departe de prima linie, din cauza riscului mortalității și poverii crescute pe umerii sistemului medical, dacă aceștia devin infectați.
Autorii studiului:
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.