Armata României vrea 1,6 hectare în Oradea, terenuri pentru care luptă în instanță și cu statul român
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Apărării Naționale a deschis o acțiune în instanță prin care solicită confirmarea dreptului de proprietate asupra unui teren din Oradea, fost obiectiv militar, a cărui suprafață a fost fragmentată de-a lungul timpului și trecută parțial în alte forme de proprietate, relatează Bihoreanul.
Cuprins:
Părțile implicate în litigiu
Printre părțile implicate în litigiu se numără persoane fizice, societăți comerciale, Primăria Oradea și chiar Statul Român, reprezentat de Ministerul Afacerilor Interne, entități care, potrivit MApN, ar fi dobândit fără temei legal părți din terenul militar.
Suprafața aflată în dispută măsoară aproximativ 1,64 hectare și este situată în cartierul Ioșia, fiind mărginită de străzile Calea Aradului, Alexandru Roman, Vlădeasa și Traian Blajovici. Aceasta a făcut parte dintr-un complex militar mai amplu, care se întindea pe circa 3,5 hectare.
De-a lungul timpului, ansamblul a purtat mai multe denumiri: inițial Cazarma „Principele Mircea” Oradea, ulterior Cazarma „Alexandru Ioan Cuza”, iar mai târziu a fost cunoscută în documentele militare drept Cazarma 1188. Imobilul a intrat în patrimoniul Armatei în anul 1938, în baza unui decret regal.
După război, destinația proprietății a fost modificată
După cel de-Al Doilea Război Mondial și în perioada regimului comunist, destinația complexului a început să fie modificată.
Astfel, în 1960, o parte a proprietății – incluzând mai multe pavilioane de locuit, un punct de control și terenurile aferente – a fost transferată administrației locale și transformată în locuințe, care ulterior au fost vândute.
Pe alte suprafețe din fostul perimetru militar au fost construite sediul Poliției Municipiului Oradea și centrul de urgență 112, clădiri care funcționează și în prezent.
Ministerul Apărării susține că, potrivit documentelor istorice și actelor de predare-primire, terenul care ar fi trebuit să rămână în administrarea sa are o suprafață de aproximativ 1,64 hectare.
În evidențele cadastrale actuale însă, MApN figurează cu doar 1,4 hectare, ocupate de baza sportivă a UM 01232, diferența fiind înregistrată ca proprietate privată, pe numele unor persoane fizice și juridice, sub formă de locuințe, sedii de firme sau alte construcții.
Pe unul dintre colțurile terenului disputat se află inclusiv o porțiune din parcarea Poliției Municipiului Oradea.
Printre proprietățile private identificate pe teren se regăsesc și imobile aparținând firmelor Furic Com SRL și Termopro Edil SRL, cea din urmă avându-l ca asociat pe Ciprian Blejan, consilier județean AUR.
De la ce a pornit totul
Conform acțiunii depuse de MApN la Tribunalul Bihor, situația litigioasă a apărut în urma vânzării locuințelor către chiriași și a actualizărilor succesive ale cadastrului.
În lipsa unei dezmembrări clare a terenului, imobilele au fost înscrise în cărțile funciare ca părți dintr-o suprafață mai mare, care ar fi trebuit să rămână, cel puțin parțial, domeniu public de interes național, cu destinație militară. Astfel, în documente, proprietatea statului s-a suprapus cu cea privată.
Inițial, Ministerul Apărării a încercat să clarifice situația pe cale administrativă, solicitând intervenția Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bihor.
Instituția a refuzat însă să opereze modificările cerute în cărțile funciare, motivând complexitatea și neclaritatea situației juridice.
Instanța, unica variantă
În aceste condiții, MApN a recurs la instanță, singura variantă rămasă pentru corectarea evidențelor cadastrale.
Dosarul aflat acum pe rolul Tribunalului Bihor reprezintă un amplu litigiu în care Ministerul Apărării se confruntă cu 21 de proprietari de locuințe, două societăți comerciale și trei entități publice.
Pe lângă persoanele fizice și firmele implicate, în proces sunt pârâte Primăria Oradea, Statul Român prin Ministerul Afacerilor Interne – pentru terenul ocupat de parcarea Poliției Municipale – precum și Statul Român prin Ministerul Finanțelor.
Acesta din urmă este parte necesară în proces deoarece, din punct de vedere legal, MApN are doar calitatea de administrator al terenului, în timp ce proprietarul este Statul Român, reprezentat juridic de Ministerul Finanțelor, instituție care gestionează inventarul bunurilor din domeniul public și în ale cărei evidențe trebuie reflectată orice modificare a situației juridice a terenului.
