Numărul de arme nucleare operaționale este din nou în creștere: „Ne îndreptăm spre una dintre cele mai periculoase perioade din istorie”

Numărul de arme nucleare operaționale din arsenalele marilor puteri militare este din nou în creștere, arată o analiză a unui important think-tank, care avertizează că lumea „se îndreaptă spre una dintre cele mai periculoase perioade din istorie”.

Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (Sipri) estimează că în prezent, în întreaga lume există 12.512 focoase nucleare, dintre care 9.576 sunt pregătite pentru o potențială utilizare, cu 86 mai multe decât în urmă cu un an.

Sipri spune că 60 dintre noile focoase nucleare sunt deținute de China. Celelalte arme noi sunt atribuite Rusiei (12), Pakistanului (cinci), Coreei de Nord (cinci) și Indiei (patru).

Această creștere pune capăt perioadei de scădere constantă a numărului de focoase care a urmat sfârșitului Războiului Rece și contrazice practic o declarație semnată în 2021 de cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU – SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța – care admiteau că „războiul nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”.

Cum se împart focoasele nucleare

Rusia și SUA dețin împreună aproape 90% din totalul armelor nucleare la nivel global. În plus față de armele nucleare utilizabile, cele două puteri dețin fiecare peste 1.000 de focoase nucleare retrase din serviciul militar, pe care le dezmembrează treptat.

Din totalul de 12.512 focoase nucleare din lume, care le include pe cele retrase din uz și care așteaptă să fie dezmembrate, Sipri estimează că 3.844 sunt desfășurate pe rachete și avioane.

Aproximativ 2.000 dintre acestea – aproape toate aparținând Rusiei sau SUA – sunt menținute în stare de alertă operațională ridicată, ceea ce înseamnă că sunt montate pe rachete sau ținute în baze aeriene care găzduiesc bombardiere nucleare.

Cu toate acestea, Sipri notează că imaginea completă este dificil de stabilit, deoarece o serie de țări, inclusiv Rusia, SUA și Regatul Unit, și-au redus nivelul de transparență, din momentul în care Rusia și-a lansat invazia sa pe scară largă în Ucraina.

Specialiștii presupun că și China, a treia putere nucleară din lume, și-a mărit numărul de focoase nucleare de la 350 în ianuarie 2022 la 410 în ianuarie 2023. În 2021, imaginile obținute de sateliții comerciali au dezvăluit că Beijingul a început construcția a sute de noi silozuri de rachete în partea de nord a teritoriului său.

Se așteaptă ca acest arsenal să continue să crească, dar Sipri a estimat că arsenalul chinez nu îl va depăși pe cel al SUA și Rusiei.

Raportul SIPRI mai spune că Beijingul nu a declarat niciodată mărimea arsenalului său nuclear și că multe dintre evaluările sale se bazează pe datele Departamentului american al Apărării.

Tot mai puțină transparență

Franța (cu 290 de focoase) și Marea Britanie (cu 225) sunt următoarele mari puteri nucleare din lume, iar arsenalul operațional britanic este așteptat să crească și mai mult după ce, în urmă cu doi ani, Londra a anunțat că își mărește limita superioară la 260 de focoase.

Pe fondul tensiunilor globale în creștere, guvernul britanic a declarat că nu va mai face public numărul de arme nucleare, focoase sau rachete desfășurate.

Noua politică britanică, scrie The Guardian, este doar un semn al unei rupturi în cooperarea privind viitorul armelor nucleare.

SUA au suspendat de asemenea dialogul bilateral cu Rusia în urma invaziei din Ucraina, iar Kremlinul a anunțat că își suspendă participarea la ultimul tratat de control al armelor nucleare care mai există și care limitează forțele nucleare strategice ale celor doi inamici din timpul Războiului Rece.

În tot acest timp, guvernul rus a vorbit tot mai des despre riscul unui război nuclear, iar Putin a plasat dispozitivul de descurajare nucleară al Rusiei în stare de alertă maximă.

„Ne îndreptăm spre una dintre cele mai periculoase perioade din istoria omenirii”, a avertizat Dan Smith, director al Sipri.

„Este imperativ ca guvernele lumii să găsească modalități de cooperare pentru a calma tensiunile geopolitice, pentru a încetini cursele înarmărilor și pentru a face față consecințelor tot mai grave ale degradării mediului și ale foametei mondiale în creștere”, a subliniat el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE