Bâlciul Herăstrău. Cel mai mare parc din București are 43 de cârciumi pe 110 hectare. În Paris, Bois de Boulogne se întinde pe 845 de hectare și are 2 cafenele şi 2 restaurante
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Parcul Herăstrău este cel mai mare parc al Capitalei şi al României. Se întinde pe o suprafaţă de 110 ha, dintre care 74 ha înseamnă luciu de apă. Pe la începutul secolului XX nu era decât o baltă înconjurată de vegetaţie către care îşi făceau drum îndrăgostiţii şi amatorii de plimbări în natură, iar acum este declarat monument istoric, plin de alei, de copaci, flori și ...cârciumi.
Cuprins:
- În momentul de faţă Herăstrăul are, pe 110 ha, dintre care 74 sunt luciu de apă, 43 de bodegi şi zeci de bufeţele şi buticuri
- La Paris, în Jardin de Luxembourg, există numai 2 cafenele. Tot la Paris, Bois de Boulogne care se întinde pe 845 de hectare are 2 cafenele şi 2 restaurante, adică 4 în total, şi nici un club de noapte. Şi e de 8 ori mai mare decat Herăstrăul. În Bois de Boulogne găseşti cluburi de echitaţie şi de tir, bazine de înot, terenuri de sport
- La Londra, Hyde Park măsoară 253 ha şi are vreo 2 localuri şi alte 2 cafenele, între care Serpentine Bar & Kitchen plus Lido Café. Băutor de elită, englezul merge în parc ca să facă mişcare
- Central Park din New York are 341 ha şi găzduieşte, la rândul său, tot 2 restaurante - Tavern on the Green si The Loeb Boathouse plus alte 2-3 cafenele
43 de terase, baruri, barăci, restaurante, discoteci şi cluburi de noapte şi-au găsit loc în Parcul Herăstrău, monument istoric protejat de lege. Multe dintre ele sunt echivalentul a 2 sau chiar 3 restaurante de dimensiuni obişnuite sau sunt alcătuite din mai multe corpuri.
Bucureștiul, printre cele 50 cele mai periclitate centre istorice din lume
În mai 2018, OAR - Ordinul Arhitecţilor din România - a dat publicităţii un document intitulat Raportul pentru Bucureşti. Acest raport, asumat de numeroşi arhitecţi români, atinge, între altele, şi problema Parcului Herăstrău. Iată câteva pasaje din acest document care poate fi găsit în spaţiul public şi lecturat de oricine :
“În zonele istorice valoroase ale Bucureștiului se manifestă un comportament ilogic, cu efecte economice, culturale și identitare defavorabile: pe de-o parte se afirmă valoarea patrimoniului (lege organică, declarații, emisiuni mediatizate etc.), pe de altă parte acțiunile reale în teren conduc la demolări abuzive și distrugeri nejustificate, fără reacție cu efect din partea administrației. Dublul limbaj are efecte dezastruoase la nivelul locuitorilor, care își pierd încrederea în instituțiile administrației publice.
În 2016, Bucureștiul a fost nominalizat în integralitate pe lista celor “50 cele mai periclitate centre istorice din lume”, potrivit Worlds Monuments Foundation, una dintre cele mai prestigioase asociații din domeniul cultural. (...)
Parc “de odihnă și cultură”, cel mai mare al Capitalei, Herăstrăul reprezintă un studiu de caz pentru invadarea cu construcții a naturii din jurul lacurilor, fără planificare sau strategii de dezvoltare sustenabilă. Efectele în ansamblul lor sunt dezastruoase și dezechilibrează un ecosistem prestigios al Bucureștiului. Din punct de vedere legislativ, Parcul Herăstrău este protejat prin cel puțin două statute: de monument istoric și de spațiu plantat protejat, care nu admit nici un fel de intervenție care depreciază calitatea peisagistică sau modifică proiectul inițial. Totodată, este interzisă amplasarea de construcții și desfășurarea de activități cu efecte dăunătoare asupra vegetației și amenajărilor din parc.
Scurt istoric și câteva nume
“Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti” susţine că numele de Herăstrău vine de la un fierăstrău de tăiat lemne care se afla cândva pe acele locuri.
În 1936, a intrat în procesul de sistematizare impus de regele Carol al II-lea, s-a transformat în parc şi a preluat numele monarhului. După război, comuniştii, grăbiţi să şteargă orice urmă a monarhiei, i-au schimbat denumirea din Parcul Regele Carol al II-lea în Parcul I.V. Stalin şi au plantat în dreptul intrării dinspre actuala piaţă Charles de Gaulle o statuie a dictatorului sovietic. După moartea lui Stalin şi repudierea politicii sale, parcul şi-a recăpătat numele de Herăstrău, iar din decembrie 2017 se numeşte Regele Mihai, însă bucureştenii îi spun tot Herăstrău.
Un monument ferit teoretic de agresiuni
Herăstrăul, aşa cum îl ştim noi în prezent, este un plămân verde al Bucureştiului şi totodată un spaţiu destinat mişcării în aer liber, plimbărilor, sportului. Vrei să alergi, să mergi cu bicicleta, să te plimbi cu barca sau să te dai cu rolele, te duci în Herăstrău. Având în vedere că a fost creat în perioada interbelică, parcul a fost desemnat monument istoric. Figurează la poziţia 832 şi are codul B-II-a-A-18802 în lista monumentelor istorice aflată la Ministerul Culturii. Pentru că e parc, iar pe deasupra mai e declarat şi monument istoric, cel puţin în teorie nu ai voie să-l agresezi în vreun fel. Prin “a agresa”, înţeleg a tăia sau a mutila copacii şi florile, a polua lacul, a deteriora spaţiul verde, a distruge mobilierul parcului ori statuile, a lepăda resturi pe unde te taie capul sau a construi alandala pe sol ori pe luciul apei. Pentru a se stăvili aceste potenţiale agresiuni s-au făcut nişte legi care să protejeze Herăstrăul şi alte locuri asemenea Herăstrăului.
“Pescăruș”, prevăzut de la început în incintă
Realitatea însă cam ocolește legea. De ani buni, aici funcționează cu aprobarea administraţiei locale şi a unui cârd de alte instituţii, nenumărate cârciumi. Nici nu mai contează cine e în spatele fiecăreia. Reporterul Libertatea a făcut un tur al lacului și a numărat localurile.
Pescăruşul este cel mai vechi restaurant din parc. A fost prevăzut în incintă de la bun început şi funcţionează din 1939. Între Pescăruş şi ecluză au crescut două gigantice taverne, La raci şi Funky. Ambele funcţionează pe nişte platforme construite pe luciul apei. Ca de obicei, românul a găsit soluţia optimă. Pentru că pe sol nu era spaţiu suficient, a bătut nişte pari în baltă, a turnat o placă peste şi a dat drumul la cârciumărit. Sunt practic nişte bodegi lacustre. Imediat după ecluză ne întâmpină Casa di David şi vecina ei Aqua. Mari, impozante, de lux, cu parcări amenajate pe ceea ce odată era spaţiu verde.
Fițe și parcări în parc
Urmează La Brasserie, care, la fel ca suratele sale menţionate anterior, are intrare atât din şos. Nordului, cât şi de pe aleea care şerpuieşte pe lângă lac. Practic, La Brasserie e formată din două corpuri, iar în spate, adică tot în incinta parcului, dispune şi de o parcare pentru clienţii mai pretenţioşi,aceștia să nu facă prea mulţi paşi pe jos de la maşină până la scaunul moale al stabilimentului.
Până la următorul grup de bodegi sunt cam 20 de paşi: Octopus, Kayo şi Argentine stă scris pe un perete. În 2016 erau pe acest spaţiu Bonton Lounge, Bonton Events, Argentine steak & sushi şi Blanche fashion & more. Spațiile au fost preluate de alți proprietari și numele s-au schimbat.
Kayo se întinde efectiv ca o pleaşcă, atât către şoseaua Nordului, cât şi pe malul lacului. Când treci prin faţa imensei bodega, ai senzaţia că te deplasezi printr-un tunel. În continuare crâşmuliţele se înşiră ca mărgăritarele. Biutiful, Il Locale care a înghiţit în 2016 o bucată din terenul Clubului Sportiv Şcolar 6, în ciuda faptului că responsabilii clubului au strigat pe toate drumurile că se comite un abuz, Belvedere – altă pleaşcă amplasată pe malul lacului, din nou Il Calcio – formată din două corpuri babane, Aperitivo, Isoletta, Zaar, Dakota, The Gang, Harem.
Până aici sunt 19 bodegi cu tot cu Pescăruş. Estul Parcului Herastrău, sufocat de cârciumi şi parcări, pare o staţiune de pe litoral în plin sezon când treci de la o tavernă la alta şi ele nu se mai termină. Și pe malul lacului e un talmeş-balmeş. Pontoane ridicate în apă pe stâlpi de metal, beton sau lemn ori schelete de pontoane abandonate. Cum toate localurile au și câte un ponton, ospătărimea trebuie să facă regulat curse din interior până pe ponton traversând aleea pe care circulă permanent biciclişti, roleri, alergători etc.
La 25 de metri de Il Locale ne iese în cale cherhanaua Ancora. Lângă zona intitulată “Insula Copiilor” dăm peste restaurantul Herăstrău, şi el un restaurant cu vechime în parc, din anii ’30. Șefii de la Herăstrău s-au extins şi ei cum au putut: există încă restaurantul vechi, Lake Lounge, o barcă aflată pe partea dinspre Clubul Diplomaţilor, plus pontonul – Marinarul amplasat pe partea dinspre Casa Presei.
Nordul, roata veche și roata nouă
După restaurantul care poartă numele parcului, către intrarea principală dinspre şos Nordului, este restaurantul Bel Mondo, care dispune şi de locuri de parcare personalizate în incinta parcului. Peste drum de Bel Mondo, tot în parc fireşte, se înalţă The Embassy cu loc de evenimente şi în interior, şi pe terasă. În imediata apropiere, ascunsă printre copaci s-a născut în 2016 Pomo D’oro. Un pic mai la vale, lângă roată, se întinde restaurantul ….La Roată.
Roata cea nouă, împreună cu “mașinuțele” din jur ocupă o bucată bună de parc. La 30 de metri de bâlci, e o altă Trattoria Il Calcio cu o terasă deosebit de generoasă plus un interior. Localul are parte de o parcare care pleacă din şosea şi se opreşte în interiorul parcului, exact acolo unde începe “împărăţia” cu nume italian. E a doua bodegă din familia Il Calcio prezentă în Herăstrău.
În vecinătate, tot cu acces din şoseaua Nordului şi cu un scuar frumos transformat în parcare, se ridică Fattoria, care în ianuarie părea a fi într-un amplu proces de refacere ! Până aici sunt 29 de crâşme, crâşmuţe şi cârciumioare! Pe malul celălalt ai de mers câteva minute bune până la primul local-club, care este Berăria H, instalată în fostul loc de negoţ intitulat Pavilionul H. Vecinii berăriei s-au schimbat şi ei un pic faţă de 2016. Acum există Meadows, cârciumă de evenimente întinsă pe o suprafaţă apreciabilă pe partea stângă, imediat după intrarea în parc dinspre şos Kiseleff. În spatele ei e o altă bodeguţă în renovare şi fără nume.
Baraca verde, baraca roșie și giganticul Boa
Vizavi sunt greii de la Hard Rock Café şi al treilea restaurant marca Il Calcio. Acest conglomerat de bodegi din vestul parcului e încununat de probabil cel mai mare, mai impozant, mai cunoscut şi mai de fiţe club de noapte din Bucureşti : inegalabila BOA, o discotecă dotată cu o parcare cât un teren de fotbal. Terasa sezonieră de la debarcaderul Herăstrău, care vinde mici şi bere, a rămas mică pe lângă gigantica BOA.
La fix 10 paşi de BOA, sub podul care te poartă pe Insula Trandafirilor, chiar la intrarea în Muzeul Satului, un maldăr de gunoaie pluteşte pe apa lacului. După al doilea pod şi lângă foişorul care găzduieşte concerte în aer liber, există baraca verde, apărută în Herăstrău în toamna 2015. Baraca verde e cocoţată pe un ponton, are plantat pe asfalt un frigider şi vinde: hamsii, floricele, porumb, kurtos etc.
Sus, între Expo Flora şi gardul de pe Kisellef, sunt: Quattro Stagioni aflată în colţul parcului, lângă intrarea dinspre Charles de Gaulle, construită pe o fostă toaletă publică, Baraka, dosită printre copaci, în apropiere de bulevard, Biblioteca, local deschis numai vara şi Tete-a-tete de lângă Grădina Japoneză. Lângă esplanadă, la doi paşi de intrarea dinspre Charles de Gaulle, o crâşmă fără nume îşi întâmpină muşterii cu un urs de plastic cu gura căscată pe post de coş de gunoi, iar ceva mai în inima parcului, către Pescăruş, mai este şi baraca roşie, o chestie cam cât un magazin sătesc aruncată printre copaci.
