Blestemul lui Ţepeş

“(…) Pe acela Domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul lui să fie părtaş lui Iuda şi lui Arie şi cu ceilalţi care au spus: sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin (…)”. Acest blestem este finalul documentului emis de Vlad ţepeş la 20 septembrie 1459. Manuscrisul reprezintă prima atestare, cam stranie, a oraşului Bucureşti.

Documentul conţine un act de vânzare- cumpărare a unor domenii din Ponor, astăzi în judeţul Mehedinţi, întărit prin semnătura domnitorului, care se afla în Capitală: “S-a scris în septembrie 20, în cetatea Bucureşti, în anul 6968 (1459) Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn”. Este dovada că la acea vreme actele de vânzare-cumpărare erau controlate de stat, respectiv de domnitor. Taxa percepută de Vlad pentru eliberarea documentului: “Æi domni- ei mele au dat un cal”.

Hrisovul se termină cu un blestem, cel sus-menţionat. Trebuie spus că toate documentele oficiale medievale din ţările române erau întărite la final cu un blestem, care avea rolul de a intimida orice încercare de încălcare a lor.

Voievodul Matei Basarab, de pildă, întăreşte un act de danie către Mănăstirea Cotmeana astfel: ”(…) şi să-l afle bubele lui Ghiezie în veacul veacului, amin”.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Comerţul cu „afurisenii”

În secolul al XVI-lea, domnitorii sau cei ce aveau dreptul să judece solicitau Bisericii realizarea, contra cost, a unor “cărţi de afurisenii”. Împricinaţii erau puşi să jure pe ele că spun adevărul. La un moment dat, piaţa s-a umplut de “cărţi” piratate, scrise de preoţi care nu aveau prerogativele necesare – adică produceau un fals intelectual în secolul al XVII-lea.

Comerţul cu astfel de blesteme a funcţionat până în secolul al XIX-lea, lucru care a lăsat, se pare, o anumită amprentă asupra Bucureştiului.

“Istoria oraşului a înregistrat mereu incendii, inundaţii, cutremure sau ocupaţii de trupe militare. Ceea ce este foarte mult. Este prea mare coincidenţa între istoria grea a oraşului, starea depresivă dovedită a bucureştenilor şi „cărţile de afurisenie” care au intrat pe acest teritoriu”, spune istoricul Dan Falcan.

Libertatea, în expoziţia „Vlad Ţepeş”

Muzeul de Istorie a Bucureştiului găzduieşte o expoziţie filatelică pe tema Vlad ţepeş. Una din colecţiile de timbre, care a primit, cu doi ani în urmă, medalia de aur la un simpozion internaţional din New York, are printre exponate şi un articol din Libertatea.

Citiţi mâine despre tunelele secrete de sub Bucureşti!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro