Bolile neurologice, de la insomnie la demenţă, afectează unu din trei europeni. Care sunt cauzele?

Afecţiunile neurologice au luat amploare la nivel mondial, numărul tot mai mare al îmbolnăvirilor fiind astăzi principalul generator de îngrijorare în politicile de sănătate din întreaga lume.

Nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creştere. O demonstrează cifrele oficiale care arată că un european din trei are probleme sau suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice, de la insomnie până la demenţă.

“Dincolo de cauzele genetice care conduc în anumite cazuri către aceste boli neurologice, în prevenirea acestor afecţiuni trebuie controlaţi, pe cât posibil, factorii de risc care condiţionează apariţia îmbolnăvirilor, precum: stresul, poluarea, fumatul, consumul băuturilor alcoolice sau de droguri, sedentarismul, alimentaţia necorespunzătoare. Cea mai eficientă metodă de prevenţie este modificarea stilului de viaţă”, a spus profesorul doctor Dafin Mureşanu, la Congresul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) care a avut loc în Grecia, manifestare ştiinţifică ce a reunit peste 200 de neurologi din SUA, Rusia, Germania, Polonia, Israel, Austria, Suedia, Ucraina, Uzbekistan, Kazahstan şi România.

Boala autoimună este o confuzie biologică

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

Profesorul Dafin Mureşanu spune că boala autoimună este o confuzie biologică, un moment în care organismul nu se mai recunoaşte şi, pe segmente mai mici sau mai mari, reacționează împotiva propriilor structuri și pot pot apărea multe reacţii adverse. Fiecare om dezvoltă boala lui, iar organismul pornește imediat propriul sistem de apărare.

”Orice suferinţă înseamnă o dezordine în organism, iar organismul încearcă să scape de dezordine. Nu trebuie să blocăm sistemul, să îl ajutăm să readucă ordinea după o leziune, mecanismele de protecţie sunt foarte accelerate ca să reducă extindrea leziunii, dar regenerarea nu se poate face atunci”, explică Mureșanu.

Consumul sistematic de alcool duce la afectarea ficatului şi a sistemului nervos

Alcoolul este un toxic care încet-încet distruge creierul. Mai întâi supraîncarcă ficatul, apoi apar schimbări în comportamentul celui care bea şi acesta ajunge nu se mai alimenteze cum trebuie.

”Se produce, de fapt, distrugerea întregului organism. Sigur că acest lucru se vade mai repede la nivelul ficatului şi al sistemului nervos, în special ale nervilor periferici. (…) Persoana care bea mai mult sau se droghează are o deviaţie în circuitul de plăcere, a suprastimulat partea aceasta, iar nevoia a devenit organică. Nevoia aceasta de a crea plăcerea scapă practic controlului voinţei şi intră în automat”, explică profesorul Dafin Mureşanu.

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

Un accident vascular cerebral produce tulburări ale memoriei, vorbirii, percepţiei spaţiale şi atenţiei

Tulburările memoriei, funcţiei executive, vorbirii, percepţiei spaţiale şi atenţiei sunt consecinţe frecvent întâlnite după o leziune cerebrală, după un accident vascular cerebral sau o leziune cerebrală traumatică, dar şi ca efect al bolilor Alzheimer sau Parkinson, rămânând o cauză majoră de dizabilitate. În acest context, atât cercetarea fundamentală, cât şi neurologia clinică urmăresc cu predilecţie îmbunătăţirea substanţială a calităţii vieţii pacientului, acordând un interes crescut pentru ceea ce se numeşte astăzi neurorecuperare sau neuroreabilitare.

”Cele mai bune mecanisme de vindecare sunt cele care există în noi. Dacă ai o infecţie, tot sistemul imun o rezolvă, dar într-un moment critic, când nu face faţă la toate provocările, şi cu un antibiotic îl ajuţi. (…) În egală măsură, preocupările cercetătorilor sunt axate pe tratamente inovative comparabile unui diagnostic cât mai realist, metode intervenţioniste simplificate şi în acelaşi timp pe scheme terapeutice moderne ce vizează recuperarea pacientului şi îmbunătăţirea substanţială a calităţii vieţii acestuia”, mai spune profesorul Dafin Mureșanu.

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

Potrivit specialiştilor, un stil de viaţă sănătos, coroborat cu activităţi fizice şi intelectuale zilnice, dar şi cu o alimentaţie sănătoasă pot consolida scutul de protecţie al creierului şi implicit evitarea îmbolnăvirii acestuia.

Citește și:

VIDEO | Negustorii de sânge de la Centrul de Transfuzie Sanguină Craiova, discuții șocante cu ofițerii sub acoperire de la DGA: ”E bine două bastoane? Da, da, cât ai matale!”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro