Bujorul, una din florile lunii mai, propus ca simbol al României

“Ne naştem, trăim şi plecăm înconjuraţi de flori”. Sub această metaforă, dr. horticultor Diana Zamfir Vâşcă, lector la Facultatea de Horticultură din Academia de Ştiinţe Agricole din Bucureşti, ne-a prezentat grădina facultăţii cu două zile înainte de 1 Mai. Este ziua când când înfloreşte irisul, floarea considerată mesagerul zeilor în Grecia Antică.

“În luna mai înfloresc câteva sute de plante din ţara noastră. De aceea se numeşte Florar. Aici ar trebui subliniat însă că foarte multe, vorbim aici despre plante ornamentale, sunt aduse de pe alte continente”, ne-a spus Diana Zamfir Vâşcă.

Importate sau nu, specialistul în horticultură consideră că florile reprezintă soluţia universală pentru toate problemele sufletului nostru, dacă suntem puţin, doar puţin, mai atenţi la ele.

A înflorit liliacul (“Veniţi, privighetoarea cântă şi liliacul a înflorit//” – Macedonski), ultimele lalele, glicina (“În pridvoare susură glicina, noi suntem/ doi cireşi, la umbră, cumva,/ nu, nu te teme, focurile nu mai ard/ pe aceste dealuri, doamna mea// – Alexandru Muşina), urmează în scurt timp trandafirul, despre care o legendă a vechilor greci spune că este o creaţie a zeilor: Apollo, zeul artelor, l-a înflorit, iar zeul războiului, Ares, i-a făcut spinii.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Iar la final de lună, înfloreşte regele grădinilor, floarea Sărbătorii Constantin şi Elena – bujorul.

În anul 2013, a fost lansată idea de a propune ca bujorul să devină floare naţională.

Olanda are laleaua, Japonia – cireşul, SUA are trandafirul, România…

Foarte multe ţări au una sau mai multe flori naţionale, reprezentative pentru arealul geografic sau pentru cultura şi tradiţiile lor. În Japonia, de exemplu, crizantema este floarea familiei imperiale, iar cireşul ornamental este floarea naţională a poporului japonez. Olanda, Turcia şi Ungaria au ca floare naţională laleaua; Spania are ca floare naţională specia Iris pseudacorus; în SUA trandafirul este floarea naţională, fiecare din cele 50 de state componente ale federaţiei având, pe lângă trandafir, o floare naţională locală.

România are ca floare naţională măceşul, dar comunitatea “Bujorul românesc – The Romanian Peony” consideră că aceasta nu este floarea reprezentativă a ţării noastre. Aşa că a fost lansată o campanie de strângere de semnături pentru introducerea în Parlament a propiectului de lege a bujorului.

Argumentele:

• În ţara noastră cresc spontan numeroase specii de bujor cu un mare potenţial biologic şi ornamental, pe lângă speciile spontane se întâlnesc şi specii cultivate într-o varietate însemnată de forme şi culori, mai exact 3 specii cultivate (Paeonia Officinalis, Paeonia Lactiflora, Paeonia Suffructicosa) cu peste 130 de varietăţi identificate până în prezent

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

• Graţie frumuseţii plantelor (îndeosebi a florilor) şi a calităţilor lor biologice (perenitate, productivitate, flexibilitate tehnologică, adaptabilitate ecologică), plantele de bujor sunt aproape nelipsite din decorul parcurilor şi grădinilor publice;
• Florile de bujor sunt foarte îndrăgite la nivelul întregii ţări, fiind extrem de des cultivate în grădinile şi curţile românilor;
• Bujorul este des întâlnit ca subiect de apreciere şi comparaţie în tradiţiile poporului român pe întregul teritoriu sau în istorie, muzică, poezie, literatură, pictură, arte decorative, design şi arhitectură;
• În cinstea bujorului se organizează anual festivaluri şi sărbători populare în mai multe zone ale ţării;
• În conştiinţa poporului român, frumuseţea fizică şi spirituală sunt adesea asociate cu bujorul, fapt dovedit de utilizarea largă a numelui de Bujor şi a derivatelor sale la nume de familie, prenume, nume de localităţi, nume de străzi, nume de păsări şi animale. Statistica arată că pentru 29.231 de persoane numele de familie este Bujor, iar 69.355 de persoane au prenumele Bujor;
• Folclorul românesc abundă în cântece în care tema bujorului este prezentă, mai ales în refrene şi când trebuie să se creeze o rimă cu cuvântul dor;
• Tema bujorului este larg răspândită în covoarele tradiţionale, costume populare şi alte obiecte aparţinând culturii tradiţionale sau de artizanat;
• Pe lângă utilizarea ornamentală, bujorul este folosit în scop medicinal şi cosmetic (rădăcina de Paeonia Lactiflora);
• Frumuseţea florilor de bujor şi însemnătatea acordată acestuia de către poporul român face ca bujorul să fie una din cele mai apreciate şi dorite flori pentru a fi prezente alături de tânăra familie în ziua nunţii şi pentru realizarea buchetelor de mireasă;
• Aceeaşi frumusete, dar şi semnificaţia dată de cultura populară bujorului fac ca la baia de după botezul nou-născuţilor să fie folosite petale de bujori pentru a transmite către copil toate calităţile plantei şi florii de bujor;
• Bujorul românesc a fost adoptat ca simbol de către Ministerul Apărării pentru a comemora pe 11 noiembrie Ziua Veteranilor precum şi pentru a onora Eroii căzuţi în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

VIDEO/Actorul Marius Florea Vizante ţine tradiţia: “Pe vremuri fluturam eşarfe roşii de 1 mai, dar azi port una gri, ca munca în România”

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro