Când Sărbătorile ucid!

De Sărbători, câţiva români au încercat să-şi pună capăt zilelor. Pare ciudat, pentru că de Sărbători te bucuri, încerci să-ţi umpli inima de satisfacţie. Motivul? De unde această depresie? De singurătate! Doar de praznicele mari poţi afla ce înseamnă singurătatea. Când nimeni nu-ţi bate la uşă să te ureze. Să-ţi spună un gând bun, când priveşti în zadar ore-n şir telefonul, sperând să sune. Când, cuprins de disperare, ţi-ai ierta şi cel mai crunt duşman dacă ţi-ar apărea- n prag şi ar schimba cu tine câteva vorbe. Sentimentul acesta ucigător, de izolare, de om nefolositor, duce la gesturi extreme. Mai ales când eşti în vârstă, iar zilele par trase la xerox. Când lumea te priveşte ca pe o haină nefolositoare.

Adevărata credinţă trebuie predicată şi prin fapte. Prin Ortopraxie – aceea a iubirii faţă de semenii noştri.

Oameni bătrâni, bolnavi, orfani şi văduve par a avea soarta pecetluită în această lume din ce în ce mai haină. Sunaţi la uşa unui vecin bătrân şi spuneţi- i doar atât: “Crăciun fericit!”. Îi veţi face cea mai mare bucurie! Gândiţi- vă, fără egoism, că peste ani puteţi fi în locul lui. Aşa vă umpleţi raniţa de fapte bune pentru Rai!

Urmărește-ne pe Google News