Caseta de beton de pe Dâmbovița a refulat în urma ploii torențiale. Au apărut „fântâni arteziene” cu ape uzate în centrul Bucureștiului

Șuvoi în centrul Capitalei

Pe Splaiul Independenței, în apropierea Curții de Apel, bucureștenii au văzut un jet puternic de apă, asemănător unei fântâni arteziene, în mijlocul Dâmboviței. Presiunea provocată de ploaia torențială a făcut ca plăcile de beton să se desprindă, iar de sub ele a izbucnit un șuvoi tulbure, cu miros puternic de ape uzate.

Specialiștii spun că acest lucru a fost provocat de suprapresiunea de pe rețeaua de canalizare, în condițiile în care ploaia puternică de astăzi a fost un fenomen care lovește o dată la 100 de ani.

Apa Nova a anunțat că, în urma codului portocaliu emis în București, „s-au înregistrat cantități de precipitații care au depășit 43 l/mp și izolat de peste 70 l/mp, iar instantaneu s-au depășit și 120 l/mp, în urma cărora s-au înregistrat acumulări semnificative de apă în Capitală”.

„În acest interval, s-a înregistrat un eveniment pluvial ce a depășit, din punctul de vedere al frecvenței de apariție, frecvența de o dată la 100 de ani. Compania Apa Nova, furnizorul de servicii de apă și canalizare pentru Municipiul București, a suplimentat la maximum echipele operaționale din teren, intervenind prompt cu 20 hidrocurățitoare, 62 de autoutilitare, 47 echipamente de pompare și un efectiv de 318 specialiști”, au transmis reprezentanții companiei.

Recomandări

Culise. Luptele nevăzute din PSD: cum își împart palme taberele Grindeanu-Neacșu și Stănescu-Băluță

„Cea mai proastă calitate a lucrărilor”

Despre caseta de beton de pe Dâmbovița, a vorbit ing. Mihai Alexandru Crăciun, într-un articol publicat pe Contributors.ro:

„Treizeci și patru de zile n-ar fi fost suficiente nici măcar pentru turnarea și întărirea betonului de la pasaj. În realitate, construcția Pasajului Unirii a durat circa 7 luni, termen oricum extrem de scurt. Acest termen de realizare a fost posibil pentru că a fost vorba strict de turnarea unei casete de beton și de asfaltarea ei, fără elementele minime de siguranță și de funcționare specifice unui pasaj rutier subteran, precum iluminat, semnalizări, ventilație, pompe de apă și așa mai departe”.

Acesta precizează că „toate aceste elemente de siguranță au fost adăugate în Pasajul Unirii abia în cadrul reabilitărilor succesive de după anii 2000, inclusiv la reabilitarea din 2022, când a fost adăugat pentru prima dată un sistem de ventilație forțată și a fost securizat tavanul structurii”.

„Dincolo de proiectul chinuit, Pasajul Unirii a fost construit în perioada celei mai proaste calități a lucrărilor în construcțiile din România, când turnarea betonului în cofrag de placaj sau de lemn ud era la ordinea zilei, betonul rezultat fiind uzual strâmb. În fapt, construcția Pasajului Unirii este atât de prost realizată, încât pasajul nu are nici măcar o singură cotă constantă pe toată lungimea”, arată specialistul.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro