În 2026, traiul pe cont propriu în București a devenit un test serios de echilibru financiar pentru un tânăr fără sprijin din partea familiei.

Chiria rămâne cea mai mare cheltuială: pentru o garsonieră decentă într-o zonă semicentrală sau bine conectată la transportul public, costurile pornesc de la aproximativ 450-550 de euro pe lună.

Cum arată viața în București pentru un tânăr?

La aceasta se adaugă utilitățile (întreținere, electricitate, gaz, internet, telefon). Iar cheltuielile „invizibile”, de la medicamente la reparații sau ieșiri în oraș, ajung să destabilizeze un buget aparent bine calculat.

Pentru un tânăr fără sprijin financiar de la părinți, viața în București a devenit un exercițiu de echilibristică: fiecare lună se încheie cu întrebarea „ce mai pot tăia?”.

Tot mai mulți tineri preferă să locuiască singuri. Foto: freepick.com
Tot mai mulți tineri preferă să locuiască singuri. Foto: freepick.com

Cât costă, concret, o lună de trai decent pentru o persoană care locuiește singură în București? Ce cheltuieli sunt inevitabile și unde apar compromisurile?

Am analizat un buget lunar realist, bazat pe prețuri actuale, obiceiuri de consum și mărturii ale tinerilor care trăiesc deja această realitate.

Chiria: cea mai mare povară financiară

Indiferent de zonă, chiria este cea mai mare cheltuială lunară pentru un tânăr care locuiește singur în București. În 2026, ideea de „chirie accesibilă” a devenit relativă. Garsonieră sau apartament?

Pentru majoritatea tinerilor singuri, opțiunea realistă este o garsonieră. Oferta variază mult în funcție de zonă, stare și accesul la transport.

  • zone periferice sau semicentrale (Berceni, Militari, Colentina, Pantelimon): chirii între 350 și 450 de euro
  • zone considerate „bune” (Tineretului, Drumul Taberei, Dristor, Titan): chirii între 450 și 600 de euro
  • zone centrale sau ultracentrale (Unirii, Universitate): de la 600 și 700 de euro în sus

Toate fără utilități. Pentru simularea noastră vom lua un scenariu mediu și alegem o garsonieră de 450 de euro într-o zonă cu acces la metrou.

Utilități și costuri conexe

Chiria nu este singura cheltuială legată de locuință. La aceasta se adaugă utilitățile (întreținere, electricitate, gaz), care pot ajunge ușor la o sută de euro, mai ales în lunile de iarnă, geroase, cu multe zile cu minus în termometre.

  • întreținere (apă, căldură, salubritate): 150-250 de lei
  • electricitate: 80-150 de lei
  • gaz (unde este cazul): 70-120 de lei
  • internet + cablu: 50-80 de lei

Media anuală a utilităților ajunge la 400-500 de lei pe lună. Practic avem: 2.250 de lei pentru chirie și 450 de lei pentru utilități. Un total de minimum 2.700 de lei.

Mâncarea: între gătit, compromisuri și tentația livrărilor

Mâncarea este a doua cea mai mare cheltuială, dar și una dintre cele mai flexibile, însă și mai frustrante. În teorie, poți economisi gătind.

Mergând la piață și cumpărând produse de la producătorii locali, cumpărând carne de la carmangerii etc. În practică, timpul, oboseala și prețurile tot mai mari fac ca bugetul alimentar să fie greu de controlat.

Tarabele sunt pline de carne de porc în Piața Obor din București. Foto: Libertatea
Vitrinele sunt pline de carne de porc în Piața Obor din București. Foto: Libertatea

Un tânăr cumpără tot mai des din magazine, supermarket și mai rar din piață, iar cheltuielile cresc, pentru că magazinele nu uită să „ciupească” la adaosul pe care-l pune fiecare comerciant în parte.

  • produse de bază (orez, paste, cartofi, ouă, ulei): 250-300 de lei
  • carne, lactate, pește: 350-450 de lei
  • legume și fructe: 250-300 de lei

Acest buget presupune: fără produse premium, fără risipă, fără mese elaborate, fără invitați și seri cu prietenii. La suma de mai sus trebuie să adaugăm tot aici și produse de igienă și curățenie (detergent, hârtie igienică, săpun, deodorante): 150-200 de lei.

Ce rezultă? Un total minimum variabil între 1.000 și 1.200 de lei lunar. Pentru cine vrea să „spargă” topurile și comande des de mâncare de pe aplicațiile din România, o comandă simplă medie (fel principal + transport) variază între 50 și 70 de lei.

Tinerii preferă să mănânce pe fugă, dar tot trebuie să plătească peste 50 de lei pentru asta. Foto: freepick.com
Tinerii preferă să mănânce pe fugă, dar tot trebuie să plătească peste 50 de lei pentru asta. Foto: freepick.com

Un prânz generos la cantină costă între 40 și 60 lei. Cine se mai încumetă la o cafea sau la o sticlă de suc mai trebuie să scoată din buzunar între 10 și 15 lei.

Cu 6-8 mese comandate pe lună și câteva ieșiri ocazionale, bugetul crește cu 300-400 de lei. Total mâncare? Un buget realist pentru o persoană singură: 1.300-1.600 de lei pe lună! La care îi adăugăm pe cei 2.700 de mai sus.

Transport, telefon, internet mobil

Pentru cei care nu folosesc mașina personală, transportul public rămâne cea mai accesibilă soluție.

  • abonament metrou + STB: 140-160 de lei
  • telefon mobil: 40-60 de lei
  • internet mobil suplimentar/extra opțiuni: 20-30 de lei

Total: aproximativ 220-250 de lei. Ne ducem cu calculul nostru la cel puțin 2.920 de lei.

Pentru cei care folosesc mașina, costurile cresc dramatic:

  • combustibil: 400-600 de lei
  • parcare, revizii, RCA: cheltuieli neregulate, dar semnificative, măresc bugetul pentru orice posesor de mașină.

Sănătate și cheltuieli „invizibile”

Una dintre cele mai mari capcane ale bugetului lunar este subestimarea cheltuielilor mici, dar constante. Chiar și o persoană sănătoasă ajunge să cheltuiască lunar câteva sute de lei pentru medicamente. Media lunară, calculată pe termen lung: 100-150 de lei.

  • analgezice, vitamine, tratamente minore: 50-100 de lei
  • controale ocazionale anual: 200-300 de lei.

Haine și încălțăminte + viața socială

Achiziția de haine este la fel de importantă. Chiar dacă nu se cumpără lunar, cheltuiala există. Împărțită pe tot anul: 150-250 de lei lunar.

Și aici vorbim și despre reparații, urgențe neprevăzute: un telefon stricat, un robinet care curge, un cadou de nuntă, o amendă rutieră. Buget minim recomandat: 150-200 de lei lunar.

Nu toată lumea mai are bani pentru distracție în oraș. Foto: freepick.com
Nu toată lumea mai are bani pentru distracție în oraș. Foto: freepick.com

Viața socială: primul lucru care se taie! Ieșirile, vacanțele, evenimentele culturale sunt primele sacrificate când bugetul devine tensionat.

  • 2-3 ieșiri la cafea/bere: 100-150 de lei
  • un film sau un eveniment cultural: 40-60 de lei
  • aniversări, cadouri: suma poate să difere în funcție de persoană
  • un minim de viață socială: 200-300 de lei lunar.

Cum arată un calcul final?

  • Locuință: 2.700 de lei
  • Mâncare: 1.400 de lei
  • Transport & comunicații: 230 de lei
  • Sănătate & neprevăzute: 300 de lei
  • Haine: 200 de lei
  • Viață socială minimă: 250 de lei
  • Total lunar: aproximativ 5.000-5.200 de lei

„Nu trăiești, doar reziști”

Mulți tineri descriu viața pe cont propriu nu ca pe o experiență de independență, ci ca pe o cursă continuă. „La final de lună nu mă gândesc ce pot face, ci ce mai pot tăia”, spune un tânăr de 29 de ani.

„Dacă mi se strică ceva în casă, știu că luna următoare o să fie groaznică”, adaugă.

Conform analizei Libertatea, viața singur, într-un oraș care se scumpește constant a devenit un lux. Iar pentru o generație care își dorește autonomie, această realitate schimbă planuri, relații și viitor.

În 2026, întrebarea nu mai este „când te muți singur?”, ci „îți permiți să trăiești singur?”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (1)
Avatar comentarii

bogat 26.01.2026, 17:00

Ar fi interesant sa dezvoltati cu un studiu de piata afirmatia precum ca: \"Un tânăr cumpără tot mai des din magazine, supermarket și mai rar din piață, iar cheltuielile cresc, pentru că magazinele nu uită să „ciupească” la adaosul pe care-l pune fiecare comerciant în parte.\" Este pentru prima oara cand aud ca \"la piata\" se vinde fara adaos comercial\", respectiv producatorii doar isi recupereaza cheltuielile de productie si traiesc cu aer. Asta asumand ca \"la piata\" vand numai producatori, desi pietele sunt impanzite de intermediari. Personal nu mi-aduc aminte sa fi gasit produse in piata mai ieftine decat la supermarket. Bineinteles, depinde de calitate care la supermarket este afisata cata vreme in piata o iei pe incredere. Altfel viata in Bucuresti este scumpa, insa binisor sub cerintele din alte capitale europene. Nu vorbim despre orase \"interzise\" precum Paris, Londra.

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.