Cât de avansat este proiectul inimii artificiale create la Iași de o echipă de studenți la Medicină. „Vrem să-i ajutăm pe ceilalți să ne prindă din urmă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O inimă artificială creată la Iași ar avea cele mai mari șanse din lume în momentul de față, potrivit proiectanților, să fie produsă pe scară largă și utilizată pentru pacienții care au nevoie de un transplant.
Cuprins:
Reprezentanții Universității de Medicină și Farmacie (UMF) „Grigore T. Popa” din Iași spun că sunt dispuși să ofere sfaturi și instruire tuturor care lucrează la inițiative similare oriunde în lume. Scopul comun, afirmă cercetătorii din capitala Moldovei, este ca inima artificială să fie perfect funcțională și accesibilă în cel mai scurt timp.
Două versiuni ale inimii artificiale
Echipa MAVIS Artificial Heart, formată din studenți ai UMF Iași, s-a întors acasă din Japonia după ce a câștigat, pentru al doilea an la rând, premiul „The most advanced design” la competiția mondială HeartHackathon. Tinerii cercetătorii susțin că proiectul lor a fost cel mai avansat din cadrul competiției.
Românii au prezentat două inimi artificiale, una dintre ele în versiune mică, controlabilă printr-o aplicație mobilă, care ar putea fi amplasată și în pieptul unui copil sau al unei femei. Tehnologia imaginată în cadrul proiectului este de ultimă generație. Prototipul folosește levitația magnetică și un motor pentru asigurarea unui debit de sânge de până la 7,5 litri.
„Suntem cei mai avansați, avem cele mai mari șanse dintre toate echipele să ajungem la un produs care poate fi implementat. Din punct de vedere tehnic, am avut două inimi - una pediatrică și una pentru pacientul adult, ambele respectând cerințele unui astfel de produs. De altfel, am fost singurii care am respectat toate cerințele: să fie suficient de mică pentru a fi implantată în corpul uman, suficient de durabilă încât să reziste măcar cinci ani, să fie înalt biocompatibilă, dar și eficientă din punct de vedere energetic. Am avut singurul dispozitiv cu adevărat funcțional din competiție”, a declarat doctorandul Alexandru Pleșoianu, coordonatorul echipei.
Încearcă să motiveze concurența
Conștienți că o investiție într-un prototip care să fie produs în serie ar fi imensă și fondurile greu de obținut, membrii echipei de la UMF Iași spun că sunt dispuși să-i ajute pe competitori „să-i prindă din urmă”.
„Sunt unii care lucrează la același tip de design. Vrem să facem workshopuri cu ei, să împărtășim din experiența noastră. Vrem să-i ajutăm pe ceilalți să ne prindă din urmă, ca să avem și un pic de concurență, când diferența între tine și ceilalți clasați este foarte mare, nu mai ai motivație să lupți, să accelerezi, să cauți să creezi un proiect mai bun. De aceea vreau să facem un transfer de cunoștințe către echipe care adoptă un design similar cu noi, ne va ajuta și ne va propulsa acest lucru”, a completat Pleșoianu.
Acesta spune că în Japonia au fost prezente cele mai bune echipe studențești din lume, dar ei sunt singurii bioingineri care provin de la o universitate de medicină, majoritatea celorlalți fiind studenți din domeniul tehnic. În ceea ce privește gândirea unui produs care să fie scos pe piață, echipa spune că întâi trebuie să găsească parteneriatele necesare pentru a susține dezvoltarea proiectului, astfel încât să fie dus măcar în faza de testare clinică.
Au și un avantaj: echipa lucrează în cadrul centrului MAVIS al UMF Iași, care este un centru de transfer tehnologic dezvoltat de universitate întocmai cu acest scop – să analizeze posibilitatea de creare a unor spin-off-uri și de a pune pe piață tehnologiile produse în cercetarea științifică.
Scopul proiectului pe viitor: îmbunătățirea motorului
Echipa UMF Iași a fost formată din: Vlad Onceanu, doctorand în anul I, Ana Bunduc, masterand în anul II, Facultatea de Bioinginerie Medicală, Otilia Pintilii, student în anul IV, Facultatea de Bioinginerie Medicală și doctorandul Alexandru Pleșoianu, coordonatorul echipei. În finala din Japonia au concurat împotriva a nouă echipe din Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Egipt, Thailanda și Suedia.
„Am fost singurii care au reprezentat o universitate de medicină. În general, studenții erau ingineri, și nu bioingineri ca noi. Considerăm că avem un mare avantaj: vedem mult mai bine funcția inimii, contactul dintre medici și pacienți, dar și modul în care trebuie să funcționeze și cum ar trebui să salveze situația o inimă artificială. În toate cazurile se creează dispozitive strict pentru adulți, în general mai mari ca dimensiuni, și femeile sunt puțin neglijate: scopul nostru a fost să avem prototipuri atât pentru copii, cât și pentru femei, dar și cele care să satisfacă nevoile unui adult”, a declarat Otilia Pintilii.
Pentru dezvoltarea proiectului, studenții caută finanțare pentru a adăuga inimii lor un motor de tip „bearingless”. Este un motor electric folosit în momentul de față în tehnologiile cele mai complexe, inclusiv în dispozitive medicale. Este special pentru că îmbină funcția sa principală de rotire cu cea de levitație magnetică: rotorul este stabilizat prin forțe magnetice și între părțile mobile și cele fizice nu există contact și nici frecare.
ciobanudorin_2006 23.11.2024, 20:49
Foarte tare articolul și fără cuvinte.Daca s ar mediatiza doar oameni de valoare poate ne am urni și noi din mocirla în care suntem.Ce spuneți domnilor ziariști?Lăsați ratingul ca nu ne aduce progres din contra.