Cuprins:
Diversitate culinară și reinterpretări inedite
Zeci de elevi și studenți din județe precum Constanța și Alba au participat la competiție, fiecare venind cu propriile versiuni ale rețetelor moștenite. Concurenții, înscriși individual sau în echipe coordonate de profesori, au demonstrat nu doar abilități gastronomice, ci și o profundă înțelegere a valorii produselor tradiționale.
„Nu am mai participat la Iași. Este prima oară. Totuși, drumul este destul de lung. Am făcut în jur de șapte ore. De asemenea, a trebuit să transportăm preparatele într-un mod cât mai igienic, în primul rând. De aceea am ales, spre exemplu, plachia de crap. Aceasta se consumă mai degrabă rece. Mai avem produse machedonești: miel în cocă la tavă și plăcintă cu praz și brânză. Avem și baclava. Având în vedere multiculturalitatea Constanței, nu am putut veni cu un produs strict dobrogean. Era de prisos”, a declarat Lăcrămioara Soare, profesor la Liceul Tehnologic „Pontica” din Constanța.
Un juriu compus din specialiști în agroalimentație și cadre universitare a evaluat preparatele, luând în considerare autenticitatea rețetelor, calitatea ingredientelor și prezentarea acestora. În cadrul degustării au fost analizate 68 de produse, de la feluri principale și deserturi, până la băuturi tradiționale.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_0da5f6461572274954c8e180e7473084.jpg)
Preparatele care au atras atenția
Printre preparatele deosebite s-au evidențiat „sarmalele cu prune uscate”, „mămăliga cu bostan la cuptor” și „șampania din flori de soc”. Aceste rețete, inspirate din gastronomia tradițională, au pus în valoare creativitatea participanților.
Andreea Lupu, elevă la Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu”, a povestit despre originea sarmalelor cu prune uscate: „Am aflat această rețetă de la străbunica mea din Popricani, care obișnuia să usuce prunele pe losniță și să le includă în diverse mâncăruri. Această variantă de sarmale este potrivită pentru perioadele de post și oferă un gust distinct față de rețeta tradițională.”
O altă rețetă interesantă a fost „mămăliga cu bostan la cuptor”, prezentată de Mădălina, elevă în clasa a X-a la Școala Profesională Fântânele. „Bunicii noștri preparau acest fel simplu și delicios, combinând mălaiul cu lapte și bostan. Aroma sa specială ne duce cu gândul la gusturile copilăriei”, a explicat ea.
Adriana Hamza, studentă la FIRAA, a impresionat juriul cu reinterpretarea unei băuturi tradiționale: „șampania din flori de soc”. Ea a explicat procesul de realizare: „Am aplicat metoda spumantelor, cu fermentație naturală și a doua fermentare la sticlă, pentru a obține o băutură efervescentă, cu note aromate de cuișoare și anason.”
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1d8640747525e93a3caeb9c3b6179381.jpg)
Rețete păstrate de peste un secol
Un moment deosebit al evenimentului a fost demonstrația oferită de Liliana Atomulesei, meșter popular din Brusturoasa, județul Bacău, care a pregătit turte cu mac coapte pe plită. „Această rețetă are o vechime de peste un secol și a fost păstrată din generație în generație. În trecut, femeile care munceau la moară le pregăteau rapid, fiind un aliment hrănitor și ușor de făcut”, a explicat ea.
Concursul „Identificare de Produse Tradiționale” are ca obiectiv promovarea consumului de preparate realizate după rețete autentice, încurajarea unui stil de viață sănătos și stimularea inițiativei antreprenoriale în rândul tinerilor. Prin punerea în valoare a produselor agroalimentare provenite din ferme mici și mijlocii, evenimentul contribuie la conservarea și promovarea patrimoniului gastronomic românesc.
România beneficiază de protecția mai multor produse tradiționale la nivelul Uniunii Europene, ceea ce garantează autenticitatea, proveniența și calitatea acestora. Sistemul de indicații geografice al UE protejează denumirile produselor care provin din anumite zone și care au caracteristici specifice sau un renume legat de locul în care sunt realizate. Află care sunt produsele tradiționale românești recunoscute și protejate în Uniunea Europeană!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_9c23ad4c52f8793e305c577f100bb7c3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d2f2ba40de93d7ab055d3fe058c48aef.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_d14a138df761ff7b57dd3718a56ad73d.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_11e79a9b8450ab564df3dede7c6c441c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_90ae4535abfb73050b2fe68e183c504a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_5eeb01d9ba3d5ca35c061a5390046e27.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_0914859eec43ff74840ada364aac6fa0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_ec1e63cf85ebe56663f1fb95eed2cecb.jpg)