Salariul minim în UE în 2026. România a avut una dintre cele mai rapide creșteri, dar rămâne în grupul statelor codașe

La nivelul UE, la 1 iulie 2026, 22 din 27 de state aveau un salariu minim național, excepțiile fiind Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia. Disparitățile sunt masive: de la 620 de euro pe lună în Bulgaria, la 2.771 de euro în Luxemburg.

Salariul minim brut în România s-a mărit de la 1 iulie

Salariul minim brut pe economie din România s-a majorat de la 1 iulie 2026 la 4.325 de lei, marcând o creștere de 275 de lei față de valoarea anterioară de 4.050 de lei. Totuși, din toată această majorare, salariatul primește efectiv în mână doar 125 de lei. Restul banilor merge direct în bugetul statului. Și mai mult, o mare parte din această creștere este mâncată de inflație.

România, pe locul doi în UE la ritmul de majorare a salariului minim

Deși valoarea brută plasează România în grupul țărilor cu salarii minime sub 1.000 de euro pe lună – alături de Bulgaria, Letonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Estonia și Malta -, evoluția din ultimul deceniu arată o convergență puternică.

În perioada iulie 2016 – iulie 2026, România a înregistrat a doua cea mai mare rată medie anuală de creștere a salariului minim din UE, cu un avans de +11,6%. Această dinamică este depășită doar de Lituania (+11,7%) și devansează Bulgaria (+11,2%), Polonia (+10,4%) și Ungaria (+10,0%). La polul opus, cele mai lente ritmuri s-au înregistrat în economiile mature, precum Franța (+2,4%) și Belgia (+3,8%).

Puterea de cumpărare: România părăsește grupul codaș al Europei

Diferențele dintre state se reduc substanțial când se ia în calcul puterea reală de cumpărare (PPS). Dacă în termeni nominali cel mai mare salariu minim din UE este de 4,5 ori mai mare decât cel mai mic, după ajustarea cu diferențele de prețuri, raportul dintre cel mai mare (Germania) și cel mai mic (Estonia) scade la 2,3.

În acest clasament ajustat, România urcă în grupa a doua valorică europeană, cu un nivel situat între 1.000 și 1.500 PPS (alături de Croația, Portugalia, Grecia și Lituania). România depășește astfel grupul cu putere de cumpărare sub 1.000 PPS, format din Estonia (935 PPS), Letonia și Bulgaria (993 PPS).

Peste o zecime dintre angajații români trăiesc cu venitul minim

Raportul dintre salariul minim și câștigul median brut evidențiază o altă fațetă a pieței muncii. În 2024, România s-a numărat printre cele opt țări UE unde salariul minim a depășit 60% din câștigul media brut, alături de Portugalia, Polonia, Franța și Slovenia. În Estonia, raportul a fost de doar 44%.

Cu toate acestea, dependența de venitul minim în România este foarte mare plasând țara noastră într-un grup de șapte state membre unde peste 10% dintre angajați primesc venitul minim, fiind devansată de Bulgaria (13,0%), Franța (12,7%) și Slovenia (12,6%).

Nu toate țările care bat la porțile Uniunii Europene au un salariu minim

Dintre cele 10 țări candidate și potențial candidate pentru aderarea la UE, șapte au un salariu minim național: Muntenegru, Moldova, Macedonia de Nord, Albania, Serbia, Turcia și Ucraina. În schimb, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Kosovo nu au un astfel de mecanism. În țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA), precum Islanda, Norvegia și Elveția, salariile minime sunt reglementate prin acorduri colective, nu prin lege.

Adoptarea Directivei (UE) 2022/2041 pe 19 octombrie 2022 a stabilit un cadru pentru asigurarea salariilor minime adecvate în UE. Aceasta promovează negocierile colective pentru stabilirea salariilor și garantează accesul lucrătorilor la protecția salariului minim prevăzut de legislația națională sau de acordurile colective, conform principiilor Pilonului european al drepturilor sociale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro