Câte bordeie, atâtea obiceie! Iată ce TRADIŢII NEOBIŞNUITE respectă alte popoare de Revelion!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Austria - La miezul nopţii se ghiceşte viitorul
Cuprins:
- În China, peştele şi brânza, la loc de mare cinste
- Danemarca, pe primul loc la spart farfurii
- Estonienii împart mâncarea cu...spiritele
- În Germania, fetele frumoase sunt plimbate prin sat
- Grecii mănâncă prăjituri cu monezi
- În Italia, de Revelion, te poţi alege cu capul spart
- În India, salutul tradiţional este "A fiert laptele"
- În Japonia, clopotele templelor sună la miezul nopţii de 108 ori
- De Revelion, în Myanmar, oamenii se stropesc între ei cu apă
- Olandezii dau foc la brazi
- Panama e ţara cea mai zgomotoasă de Revelion
- Rusia - "Ironia sorții sau să vă fie de bine"
- În Scandinavia, se mănâncă "porcul zeiţei Freya"
- Scoţienii primesc câte un cărbune şi un hering
- În Spania, Revelionul te prinde mâncând struguri
- Ungurii aleg Cavalerul Cartofului
În Austria, se obișnuiește ca la miezul nopţii oamenii să-şi afle viitorul. "Bleigießen" este un obicei specific Anului Nou care se desfăşoară astfel: oamenii iau bucăţi mici de plumb în forme "norocoase" (ex. Potcoava, porcuşor), le topesc într-o lingură specială deasupra unei lumânări, apoi toarnă repede plumbul lichid în apa rece. Acesta se întăreşte imediat in forme diferite, iar oamenii încearcă să recunoască ce formă a luat plumbul lor. Se spune că formele sunt indicii despre ce va aduce Anul Nou. Bineînţeles, totul se desfăşoară cu veselie şi umor.
În China, peştele şi brânza, la loc de mare cinste
Ajunul Anului Nou chinezesc este petrecut în multe şi diferite feluri, diferenţiindu-se de la o localitate la alta. Nelipsită este, atât în nordul, cât şi în sudul ţării, cina luată împreună de
întreaga familie. Atunci, se servesc de regulă zeci de feluri de preparate dintre care, mai ales în sudul ţării, peştele si brânza de soia nu pot lipsi, deoarece pronuţia cuvintelor "brânză" şi "peşte" este identică în limba chineză cu "bunăstare" şi "belşug". În unele regiuni, tinerii şi adolescenţii aprind numeroase petarde. Obiceiul este legat de o legendă potrivit căreia în antichitate exista un demon numit "Anul", care vieţuia
în pădure. În Ajunul Anului Nou, demonul intra în sat făcând rău oamenilor. Într-un an, demonul a trecut poarta casei unui om sărac. Acesta, neavând de nici unele şi nici mâncare, a pus nişte trestii de bambus în sobă, ca să aibă măcar foc. Bucăţile de bambus cuprinse de flacări au explodat cu zgomot mare şi l-au băgat pe demon în sperieţi, punându-l pe fugă. De atunci, orice început de an nou este întâmpinat cu mult zgomot, cu speranţa că şi ei vor izgoni demonii.
Danemarca, pe primul loc la spart farfurii
În Danemarca, distractia şi focurile de artificii sunt completate de farfurii sparte. Cu cât grămada de cioburi la uşa lor este mai mare, cu atât danezii sunt mai fericiţi. Pe tot parcursului anului ei păstrează vasele uzate pentru ca în noaptea de Revelion să le spargă la uşile prietenilor. Mai multe cioburi înseamnă mai mulţi prieteni, de unde şi dorinta lor a-şi găsi curtea sau holul plin de farfurii şi căni sparte.
Estonienii împart mâncarea cu...spiritele
De Revelion, în Estonia oamenii decorează casele, fac vizite și pregătesc cine extrem de gustoase. Tradiția spune că trebuie să mănânci de șapte, nouă sau chiar 12 ori în noaptea dintre ani pentru că astea sunt numerele norocoase estoniene şi se spune că în noul an fiecare persoana va primi puterea tot atâtor oameni câte feluri de mâncare a consumat. Există însă şi o parte bună: mesele nu trebuie consumate în totalitate, iar în unele locuri, conform tradiţiei, o parte din mâncare trebuie lăsată în farfurie pentru strămoşi sau pentru spiritele care vizitează casa în noaptea de Revelion.
În Germania, fetele frumoase sunt plimbate prin sat
În unele provincii din Germania se face o păpuşă din paie cu chip de femeie bătrână care este pusă într-o roabă şi purtată în noaptea de Anul Nou prin sat. La miezul nopţii, aceasta
este aruncată în apă. În ultimul timp, acest obicei s-a schimbat, tinerii preferând ca, în locul paiaţei, să plimbe cea mai frumoasă fată prin sat. Tânăra domnişoară simbolizează noul an.
De asemenea, unul dintre obiceiurile străvechi urmate de germani este punerea în apă a unei crenguţe de brad. Forma pe care o fac undele prevesteşte viitorul. Dacă ea seamănă cu o inimă sau un inel, înseamnă că va urma o nuntă, iar cea asemănătoare unei bărcuţe prevesteşte o călătorie.Din superstiţie, germanii lasă în farfurie, la cina festivă de Anul Nou, până după miezul nopţii, câte puţină mâncare, rezervă simbolică pentru anul viitor. Nu lipseşte din meniu crapul, considerat că aduce sănătate şi noroc.
Grecii mănâncă prăjituri cu monezi
Anul Nou coincide, în această ţară, cu Festivalul Sfântului Basil (Vasile), unul dintre fondatorii bisericii ortodoxe din Grecia. Una dintre mâncărurile tradiţionale care se serveşte este Vassilopitta sau prăjitura Sfântului Basil. O monedă de argint sau de aur este introdusă în momentul în care se coace prăjitura, iar cine o găseşte va avea noroc în anul următor.
În Italia, de Revelion, te poţi alege cu capul spart
În peninsulă se obişnuieşte, în Napoli cu predilecţie, ca în noaptea de Cappodano (Noaptea de Anul Nou) să se arunce
pe fereastra lucruri vechi (simboluri ale anului trecut). Tradiţia, însă, tinde să dispară, deoarece prezintă reale riscuri pentru trecători. Peste tot însă masa trebuie să fie plină de mâncăr
uri speciale pentru a prevesti bogăţia şi abundenţa din anul următor. De pe mesele italienilor sunt nelipsite în această zi pastele însiropate cu miere şi dulciurile. Dacă vrei să ai noroc în anul următor atunci e musai să porţi lenjerie roşie în noaptea de Anul Nou, iar dacă vrei să fii bogat atunci meniul de revelion trebuie să conţină carne de porc.
În India, salutul tradiţional este "A fiert laptele"
Cea mai populară sărbătoare indiană a înnoirii anului este Pango-ul, celebrat în prima zi după solstiţiul de iarnă. Momentul cel mai important al acestei zile este dimineaţa, când se aprinde rugul pregătit de către copii, în cel mai însorit loc din curte. Pe jarul aprins, femeile pun oale mari de lut în care se amestecă lapte cu orez. Aşezată în jurul focului, întreaga familie aşteaptă clipa în care laptele începe să fiarbă. Primul clocot este salutat cu strigătul voios:"Pongol", adică "Laptele fierbe", semn că soarele a binecuvântat casa, deci anul care vine va fi îmbelşugat. Timp de câteva zile, salutul tradiţional este: "A fiert laptele".
În Japonia, clopotele templelor sună la miezul nopţii de 108 ori
În data de 13 decembrie începe Toschigami, care ţine până la s
fârşitul anului. În această perioadă, casele se decorează cu funie sacră de paie ornată cu franjuri din hârtie, care se atârnă deasupra uşii, pentru a împiedica intrarea spiritelor malefice. Lângă uşă se aşează un aranjament din rămurele, care serveşte drept locuinţă zeului aducător de noroc. Fiecare gospodină înalţă în casa sa un altar special, făcut din prăjiturele de orez, sake, curmale şi delicatese tradiţionale.
La miezul nopţii de Anul Nou (Shogatsu), clopotele din temple sună de 108 ori. În acest moment, se spune din bătrâni, omul păşeşte un prag nevăzut, dincolo de care îl aşteaptă o soartă nouă, neştiută de nimeni.
De Revelion, în Myanmar, oamenii se stropesc între ei cu apă
În Myanmar, noul an începe în luna aprilie, în miezul primăverii. În cele patru zile premergătoare Anului Nou, toţi locuitorii participă la tradiţionala Sărbătoare a Apelor. Obiceiul constă în a stropi cu apă - simbol al rodniciei - pe prieteni şi rude, iar ritualul este obligatoriu şi nimeni nu scapă neudat. Acest obicei este simbolul fertilităţii.
Olandezii dau foc la brazi
Populaţia acestei tari este obişnuită să aprindă brazii de la Crăciun pe străzi.Focul are scopul
de a îndepărta vechiul şi a ura bun venit noului. De Revelion, olandezii consumă oliebollen, un preparat specific Anului Nou. Micuţa gogoaşă are formă rotundă sau de inel, simbolizând un cerc complet, despre care se crede că aduce noroc.
Panama e ţara cea mai zgomotoasă de Revelion
Revelionul în Panama este o sărbătoare prin excelenţă zgomotoasă. Petrecerea este inaugurată de clopotele din turnul pompierilor. Când acestea încep să bată, fiecare se străduieşte să facă zgomot strigând şi bătând în ce se nimereşte. La vacarmul general se adaugă claxoanele maşinilor şi tot ce mai poate scoate vreun sunet. A doua zi, panamezii circulă pe străzi cu băgare de seamă, de preferinţă pe lângă trotuare, căci de la ferestre se toarnă apă peste trecători sau se deşartă pungi cu făină. De Anul Nou orice glumă este permisă, oricât de deplasată, şi nimeni nu se supără, pentru că fiecare adult are voie să dea în mintea copiilor fără să fie categorisit nebun.
Rusia - "Ironia sorții sau să vă fie de bine"
În Rusia, una dintre cele mai importante tradiții de Anul nou, pe lângă consumul de salată
rusească și de șampanie este aceea de a urmări la televizor filmul de comedie Ironiya sudby, ili S lyogkim parom! (Ironia sorții sau Să vă fie de bine!), din 1975, regizat de Eldar Ryazanov. De la premiera acestui film, cel puțin o televiziune rusă îl rulează pe 31 decembrie, în fiecare an.
De asemenea, în Rusia la miezul nopţii se deschid uşile şi ferestrele pentru a permite accesul norocului în case. Mesele ruşilor nu sunt lipsite de purceluşi fripţi şi de votcă. O superstiţie importantă din această zi se referă la fiertul unui "terci". Dacă terciul se umflă şi iese din oală atunci familia respectivă va fi lovită de o nenorocire.
În Scandinavia, se mănâncă "porcul zeiţei Freya"
Cu acestă ocazie, cântăreţii (scalzii) colindă pe la case slăvind faptele de seamă ale anului trecut. Obiceiul cere ca pe masa fiecăriu scandinav să se afle frumos rumenit şi împodobit cu panglici colorate "porcul zeiţei Freya". Înainte de a-l împărţi, mesenii întind mâna deasupra lui făgăduind că în anul care vine vor face lucruri deosebite. La loc de cinste se găseşte şi jukake - prăjitura Anului Nou. La sfârşitul Revelionului, jukake-ul se atârnă de grindă unde va sta până în ziua în care plugurile vor ieşi pe câmp să taie prima brazdă.
Scoţienii primesc câte un cărbune şi un hering
Despre scoţieni se spune că sunt foarte zgârciţi. Cu toate acestea, ei sunt darnici, mai ales în noaptea de Anul Nou, când îşi fac cadouri. Cei care păşesc primii pragul unei case, în noaptea de Revelion, aduc gazdelor o bucată de cărbune şi un hering. Conform tradiţiei, cărbunele simbolizează căldura pe tot timpul anului, iar heringul belşugul. Scoţienii de pretutindeni sărbătoresc Hogmanay (ajunul Anului Nou) cu mult entuziasm. Peste tot răsună popularul Auld Lang Syne, scris în 1788 de Robbie Burns, al cărui titlu se traduce prin „bunele zile de odinioară" acompaniat de sunetul cimpoaielor şi în clinchetul paharelor de scotch şi whisky.
În Spania, Revelionul te prinde mâncând struguri
La cumpăna dintre ani, tradiţia spaniolilor este de a mânca douăsprezece boabe de strugure. Obiceiul este menit să asigure fericirea în următoarele 12 luni din anul care începe.
Ungurii aleg Cavalerul Cartofului
Un obicei important din Budapesta se numeşte "Rămas bun de la cartofi". Obiceiul constă în alegerea regelui şi reginei Cartofului, precum şi a cavalerului ce va purta în anul următor Ordinul Cartofului.
Acest obicei de revelion datează din 1838 când oraşul a fost inundat de Dunăre, iar locuitorii au fost nevoiţi să se adăpostească pe dealurile vecine în casele ţăranilor, unde s-au hrănit cu cartofi copţi. Pe masa Anului Nou trebuie să ai carne de porc (pentru stabilitatea financiară), dar şi feluri de mâncare cu fasole şi linte (pentru bogăţie).
