CCR discută în 12 septembrie cazul concediului luat de Viorica Dăncilă. Sesizarea a fost făcută de președintele Klaus Iohannis

Guvernul și Administrația Prezidențială au avut termen până marți pentru a transmite punctele vedere în legătură cu conflictul dintre puteri, după ce Curtea Constituțională a stabilit pentru 12 septembrie data la care va discuta sesizarea președintelui, relatează Agerpres.ro.

Pe 3 august, președintele Klaus Iohannis a transmis Curții Constuționale o cerere pentru a soluționa conflictul juridic de natură constituțională în relația cu premierul. Șeful statului a motivat că Viorica Dăncilă nu l-a informat că intră în concediu și că l-a desemnat pe vicepremierul Paul Stănescu pentru a-i exercita atribuțiile.

În sesizarea adresată Curții este invocată decizia semnată de Viorica Vasilica Dăncilă, potrivit căreia, Paul Stănescu viceprim-ministru şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, exercita atribuţiile prim-ministrului privind conducerea operativă a activităţii Guvernului în perioada 6-13 august.

„Prin omisiunea prim-ministrului României de a aduce la cunoştinţa preşedintelui României imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile în perioada 6 – 13 august 2018 şi acţiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuţiile de prim-ministru prin emiterea unui act (Decizia nr. 247/2018) cu depăşirea competenţelor stabilite de Legea fundamentală, s-a ivit un conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi. (…) Procedând în acest mod, prim-ministrul României se situează în afara cadrului constituţional prevăzut de art. 107 alin. (3) din Constituţie”, se arată în cererea lui Iohannis către CCR.

Klaus Iohannis a dezvăluit ce a discutat cu Viorica Dăncilă în legătură cu concediul premierului. „Mai ireal decât atât nu cred că se poate”

De asemenea, premierul Viorica Dăncilă a încălcat şi prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremaţia Constituţiei, precum şi principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Potrivit șefului statului, legea fundamentală nu îl obligă pe prim-ministru să justifice motivul ce generează imposibilitatea exercitării atribuțiilor, astfel că ori de câte ori intervine o împrejurare care face imposibilă exercitarea atribuțiilor de către prim-ministru, se aplică procedura interimatului. „Întrucât nici Legea fundamentală nu prevăd ce intră în sfera noțiunii de imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, rezultă că voința legiuitorului constituant a fost aceea ca interimatul să intervină în cazul survenirii oricăror împrejurări de fapt care conduc la o imposibilitate. De altfel, nici Legea nr. 90/2001 nu conține vreo mențiune în acest sens’.

Orice interpretare potrivit căreia prim-ministrul ar putea să decidă să desemneze el însuși un alt membru al Guvernului să exercite atribuții de prim-ministru ar fi contrară Legii fundamentale și ar goli de conținut dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituție în ceea ce privește exercitarea unei competențe proprii a Președintelui României și, totodată, ar nesocoti rolul constituțional al prim-ministrului, consideră Klaus Iohannis.

„Dacă s-ar admite că prim-ministrul ar putea proceda în acest sens, fără a se apela la procedura constituțională a interimatului, ar însemna să se permită ca exercitarea atribuțiilor prim-ministrului de către o altă persoană decât cea învestită de Parlament să fie posibilă pe o durată nelimitată. O asemenea ipoteză, nefiind prevăzută în Constituție, dar nici în Legea nr. 90/2001, nu beneficiază de niciun regim juridic (durată, condiții și efecte). Spre deosebire de aceasta, interimatul funcției de prim-ministru are prevăzută durata maximă, precum și consecința depășirii termenului constituțional, respectiv încetarea mandatului Guvernului, în condițiile art. 110 alin. (2) din Constituție. Prin urmare, a admite că prim-ministrul are competența de desemna un alt membru al Guvernului să îi exercite atribuțiile ar echivala nu numai cu încălcarea competenței Președintelui României de a desemna un prim-ministru interimar ori de câte ori survine o imposibilitate a prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile, ci și cu încălcarea ansamblului de dispoziții constituționale ce reglementează organizarea și funcționarea Guvernului, precum și raporturile acestuia cu autoritățile și instituțiile publice, în general, cu Parlamentul și cu Președintele României, în special’.

Citește și INVESTIGAȚIE EXCLUSIVĂ. Miron Cozma, angajat fictiv de primarul Pandele. De un an și jumătate n-a trecut pe la serviciu!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE