Președintele companiei de energie nucleară a Ucrainei, Energoatom, Petro Kotin, a declarat că toate mecanismele de siguranță au funcționat conform așteptărilor miercuri, dar două generatoare au fost avariate în acest proces, întârziind repornirea a două reactoare.
Kotin susține că opririle repetate provocate de atacurile rusești cu rachete ar putea cauza pagube extinse, cu un potențial impact grav asupra sistemului energetic al Ucrainei și, posibil, asupra siguranței nucleare.
Centrala nucleară din Zaporojie, cea mai mare din Europa, a fost capturată de forțele ruse în luna martie, iar în ultimele luni, Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc de bombardamente în apropierea acesteia. Celelalte trei centrale nucleare ale țării – Rivne, Ucraina Sud și Khmelnytskyi – nu au fost vizate direct de loviturile recente cu rachete, dar siguranța lor ar putea fi amenințată de alte atacuri asupra rețelei electrice ucrainene, precizează sursa citată.
Bombardamentele din 23 noiembrie asupra cablurilor, transformatoarelor și substațiilor de înaltă tensiune au provocat prima oprire de urgență simultană a tuturor celor patru instalații.
„Pierderea completă și simultană a energiei din afara amplasamentului pentru centralele nucleare din Ucraina arată că securitatea nucleară din țară devine din ce în ce mai precară, provocatoare și potențial periculoasă”, a avertizat Rafael Mariano Grossi, directorul Agenției Internaționale de Energie Atomică (AIEA), într-un comunicat.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f9f30f27518ad311d2814b20a93611f9.jpg)
Șeful Energoatom precizează că centralele au fost proiectate cu mai multe niveluri de protecție pentru evitarea unui dezastru similar celui de la Cernobîl din 1986. Când rețeaua electrică ucraineană a cedat în urma atacurilor de miercuri, reactoarele au încercat imediat să se izoleze, iar generatoarele alimentate cu motorină au început să lucreze pentru a alimenta circulația apei prin bazinele de răcire în care este păstrat combustibilul uzat.
Cu toate acestea, atacurile repetate, care duc la mai multe opriri de urgență, pun o presiune foarte mare asupra tuturor componentelor centralelor, avertizează specialiștii, confirmând, practic, temerile lui Kotin. Președintele Energoatom a comparat procesul cu conducerea unei mașini cu 200 km/h și apoi oprirea de urgență a acesteia.
„Sunt tot felul de consecințe, precum deformarea supapelor – și există foarte multe supape între reactor și turbină”, explică el, adăugând că, în cele din urmă, daunele ar putea avea un impact asupra siguranței nucleare.
Și Oleh Korikov, inspectorul-șef pentru siguranța nucleară, a avertizat că riscurile cresc de fiecare dată când are loc o oprire de urgență a centralelor.
„Cu fiecare proces de oprire crește probabilitatea unei funcționări defectuoase a echipamentului sau a unei greșeli a personalului”, a declarat el pentru Observer.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b973f25ad3da0aa94d3e244f5ffc3b56.jpg)
Generatoarele diesel pot menține sistemele de răcire și alte sisteme de siguranță, dar nu produc suficientă putere pentru a reporni o centrală electrică. După ce un întreg sistem s-a oprit, procesul se numește „pornire neagră” și devine din ce în ce mai greu, dacă oprirea durează mai mult sau sunt opriri repetate.
Situația de la Zaporojie
Oprirea și repornirea tuturor reactoarelor necesită abilități substanțiale din partea personalului centralei, iar presiunea asupra angajaților este considerabilă, în special în cazul celor de la Zaporojie, care operează sub supravegherea armatei ruse, mai notează sursa citată.
La începutul lunii octombrie, Moscova a declarat că centrala face parte din teritoriul Rusiei și, prin urmare, se află sub supravegherea Rosatom, compania rusă de energie nucleară; personalul fabricii a fost presat să semneze documente prin care recunoaște că lucrează pentru o filială Rosatom.
„Unii oameni l-au semnat, dar nu mulți. A fost o presiune uriașă de la început, dar acum s-a oprit. Ocupanții au renunțat la retorica pe care o foloseau înainte”, a spus Kotin.
Unii analiști văd această schimbare de atitudine ca un semn că ocupanții ruși ai fabricii ar intenționa să se retragă. Al doilea indiciu al unor planuri de plecare sunt jafurile sistematice din zonă – rușii „au început să fure tot ce pot”, spune Kotin.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_48e6fc841ae687a6dbb230d3b1673411.jpg)
Pe de altă parte, un fost muncitor de la Zaporojie, care a continuat să discute cu actualii angajați, a declarat că nu sunt semne de plecare a forțelor ruse. Dimpotrivă, au spus ei, soldații de la uzină fac pregătiri pentru o iarnă lungă și grea, mutându-și dormitoarele la cantină.
AIEA încearcă de mai multe luni să negocieze crearea unei „zone de siguranță și protecție a securității” în jurul centralei nucleare din Zaporojie unde bombardamentele să fie interzise, dar Ucraina insistă ca o astfel de zonă să fie complet demilitarizată.
„Este ilegal ca armamentul greu să se afle într-un obiect nuclear civil. De fapt, folosesc centrala ca pe o bază militară pentru protejarea armamentului lor greu, pe care l-au dus în sălile de turbine ale unităților unu și doi. Aceasta este o situație îngrozitoare pentru securitatea la incendiu. Dacă există un incendiu, nu poți interveni, pentru că pur și simplu nu ai acces, tot spațiul liber din halele de turbine este plin cu toate aceste vehicule”, spune Kotin, adăugând că nu este clar dacă există materiale explozive stocate acolo.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
Foto: Profimedia
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_777ba3837695cde622def65073b18403.jpg)

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_edfd4e570148ec4d98f5f5c269d8a276.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1361ab9b167672c8b0b17525da79b641.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_8ce438128f277946b92ed35f86d830da.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_c2503a3ca520d3b1ad3b91e732d8b29f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_020b330ee7128bbb3936720faa07fc9e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_f7488ef15e8f4169559c7d48e79a801c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_0d6f23d604b3d063dc9815e1d64514ea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_e150f563db80706f8516db5b71837a08.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.