Cercetari legate de marimea testiculelor

Peste 1.200 de persoane au participat, joi, la decernarea premiilor Ig-Nobel, acordate anual de Universitatea Harvard. Acestea recompenseaza inventii care „nu pot sau nu ar trebui puse in practica”. Organizatorii au anuntat ca premiile acordate starnesc, de la an la an, interesul tot mai multor oameni de stiinta, unii celebri pentru studii deosebit de serioase in diverse domenii.
Premiul pentru medicina a fost acordat lui Chris McManus, de la University College London, pentru rezolvarea „problemei asimetriei testiculelor la barbati si sculpturile antice”. In timpul unei vacante in Italia, McManus a observat ca, la majoritatea statuilor care infatiseaza barbati, testiculul stang este mai mare decat cel drept. „Am studiat 107 sculpturi antice si toate erau la fel. Cu toate acestea, astazi, barbatii au testiculul drept mai mare decat cel stang”, a declarat McManus.
Premiul pentru pace de anul acesta a fost acordat unui inventator japonez, care a pus la punct un dispozitiv ce „masoara” intensitatea latratului de caine si ajuta stapanul sa-si dea seama in ce ape se scalda patrupedul. Cu alte cuvinte, inventia e destinata descifrarii intr-o oarecare masura a „limbajului” cainesc. Dispozitivul e comercializat in Japonia si, in cel mult un an, va aparea si versiunea in limba engleza.
Cercetatorii britanici au primit premiul pentru biologie pentru un studiu care arata ca strutii sunt mai afectuosi unul cu celalalt atunci cand se afla un om in preajma. Mai mult decat atat, uneori strutii ajung sa faca „a- vansuri” oamenilor.
In economie, distinctia a fost acordata directorilor executivi de la Enron si de la alte companii din SUA care au dat faliment, pentru „adaptarea conceptului matematic al numerelor imaginare in economie”.
„Este o mare onoare sa primesti un astfel de premiu. Intreaga ceremonie este organizata ca sa popularizeze ideea ca studiile stiintifice pot fi distractive”, a spus Karl Kruszelnicki, cercetator la Universitatea din Sydney, Australia, care a scris o lucrare cat se poate de serioasa despre mizeria din buric. Kruszelnicki a realizat studiul pe propia lui cheltuiala, dupa ce peste 5.000 de oameni i-au trimis diverse „colectii” din buric. Australianul a tras concluzia ca mizeria aceasta este o combinatie de fibre de tesatura si celule ale pielii, care ajung acolo prin parul de pe corp, asa cum „toate drumurile duc la Roma”. Desi nu a primit nici un premiu, cercetarile facute de Kruszelnicki au fost larg mediatizate in presa din tara lui si nu numai.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE