China a lansat la Shanghai o platformă uriașă, descrisă drept prima instalație plutitoare de cercetare de mare adâncime de acest tip, capabilă să ajungă în zone ale oceanului pe care oamenii le studiază extrem de rar. Construită pentru explorarea completă a oceanului, instalația poate opera până la aproximativ 10.000 de metri adâncime, adică în unele dintre cele mai inaccesibile regiuni de pe planetă, scrie Eco News.
Cuprins:
Proiectul este dezvoltat de Universitatea Jiao Tong din Shanghai și ar urma să fie finalizat complet în jurul anului 2030. Platforma nu este doar impresionantă prin tehnologie, ci și prin dimensiuni.
Are o greutate de aproximativ 78.000 de tone și poate găzdui până la 238 de persoane, timp de aproximativ patru luni, fără a avea nevoie de aprovizionare.
Designul este unul semisubmersibil, cu cocă dublă, ceea ce îi permite să rămână stabilă chiar și în condiții de mare agitată. Practic, funcționează ca un laborator mobil, capabil să ajungă în zone îndepărtate și să rămână acolo pentru perioade lungi.
Rolul principal este cercetarea științifică, dar aplicațiile sunt mult mai largi.
Platforma este concepută pentru:
Un obiectiv important este înțelegerea mai bună a oceanului, care acoperă aproximativ 70% din suprafața Pământului, dar este încă puțin explorat în profunzime.
Un element tehnic a ridicat multe semne de întrebare. Potrivit unui raport citat de South China Morning Post, unele compartimente ale platformei ar avea protecție împotriva undelor de șoc, inclusiv în cazul unor explozii puternice.
Acestea folosesc așa-numite „metamateriale”, structuri speciale proiectate să absoarbă energia undelor de șoc și să protejeze interiorul.
Lansarea platformei vine la scurt timp după o investigație Reuters, care a analizat activitatea flotei de cercetare a Chinei în ultimii ani. Potrivit acestei anchete, mai multe nave au fost implicate în cartografierea fundului oceanului în zone strategice din Pacific, Oceanul Indian și Arctica.
Experții citați spun că astfel de date nu sunt utile doar pentru știință, ci și pentru navigația submarinelor, amplasarea de senzori și poziționarea echipamentelor militare sub apă.
China susține că toate aceste activități au scopuri civile, precum cercetarea climatică, pescuitul sau explorarea resurselor.
Potrivit IPCC, oceanul a absorbit peste 90% din excesul de căldură din sistemul climatic și între 20% și 30% din emisiile de CO₂ generate de oameni în ultimele decenii. În același timp, o mare parte din fundul oceanului nu este încă cartografiată în detaliu, iar astfel de platforme pot ajuta la înțelegerea schimbărilor climatice, protejarea coastelor și prevenirea dezastrelor naturale
Totuși, mulți sunt sceptici și avertizează că platforma ar putea fi folosită și pentru testarea echipamentelor de exploatare a resurselor din adâncuri, activități care pot avea efecte grave, printre care distrugerea habitatelor marine, răspândirea sedimentelor în apă sau afectarea lanțului trofic.
În plus, regulile internaționale pentru mineritul în adâncime sunt încă în curs de stabilire.
Noua platformă plutitoare a Chinei ar putea deveni una dintre cele mai importante infrastructuri de cercetare oceanică din lume. Dar, în timp ce pe de-o parte promite descoperiri importante despre climă și ecosisteme, pe de alta ridică întrebări despre modul în care aceste tehnologii vor fi folosite și cât de transparent va fi accesul la date.