Colectiv 5 ani. Ce spun oamenii care au ieșit pe ploaie la comemorare: ”Statul român este la fel, dar noi, ca societate, suntem mai atenți”

”Mai bine le punem aici, bate prea tare vântul”, strigă o tânără de pe ultimele trepte ale Curții de Apel, încercând să acopere zgomotul traficului.

E agitație în Piața Unirii vineri, la ora 18.00. O mână de oameni, voluntari de la Geeks for Democracy și Dăruiește Viață, mută fotografiile celor care au murit în incendiul din 2015 mai sus, sprijinite de zidurile reci ale Palatului de Justiție. Tablourile tot cad din cauza vântului. E frig și plouă mărunt.

”Suntem singuri”

Incendiul din 30 octombrie 2015 a provocat un val de emoții, de proteste urmate de demisii și certuri despre modul în care funcționează sistemul de sănătate. După confuzia, durerea și neputința din primele câteva săptămâni de la tragedie au urmat rapid acuze publice și lupte politice.

Asta avem și cinci ani mai târziu, spun cei de pe treptele Palatului de Justiție, când:

1. Iohannis ridică din umeri întrebat fiind de ce nu sunt raportate infecțiile nosocomiale din spitale.
2. Piedone câștigă alegerile locale și devine primar în Sectorul 5 .
3. Niciunul dintre procesele legate de Colectiv nu are o sentință finală.

”Am conștientizat că suntem singuri”, concluzionează Adrian Albu, supraviețuitor al incendiului.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Tânărul și-a pierdut și sora, și verișoara în incendiul din clubul Colectiv. ”Știi ce greu e să nu o mai ai pe sora ta lângă tine și să nu mai poți vorbi cu ea?”.

Pe lângă Albu trec oameni veniți să aprindă o candelă în fața fotografiilor cu victimele Colectiv. Îl salută, iar el le răspunde scurt, politicos. Cu alții mai schimbă câteva vorbe. E asaltat de jurnaliști și de veșnica întrebare: ”ce s-a schimbat?”.

30 octombrie e despre cum ne amintim doar o dată pe an

Privește în gol și ridică din umeri. ”Nu s-a schimbat mare lucru de atunci, în afară de faptul că noi suntem conștienți că, dacă se întâmplă ceva asemănător, statul român este la fel de incapabil să facă ceva, să ne ajute”, spune el.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Albu este acum consilier local în Sectorul 2, poziție din care vrea să ia atitudine în privința școlilor și instituțiilor publice, ca să funcționeze în siguranță. A câștigat alegerile din partea USR-PLUS. O victorie ieșită din foc.

Pe trotuarul din fața Curții de Apel e un du-te-vino constant. Oamenii trec, se uită lung și merg mai departe. Unii se opresc să facă fotografii, alții se uită curioși la portretele victimelor. Pentru o secundă sunt confuzi, dar apoi ridică din sprâncene, ca și când și-au amintit ceva.

”Păcat că ne amintim doar o dată pe an”, comentează o tânără aprinzând o candelă roșie. Masca neagră cu mesajul #65 în colț aproape îi atinge genele. După ce aprinde lumânarea, fuge repede din fața camerelor de filmat, care încearcă să-i surprindă fiecare gest și fiecare mișcare.

Lanțul memoriei de după lanțul corupției

Din fața Curții de Apel, pe trotuar spre metrou, apoi în Parcul Unirii și în jos, pe Splaiul Independenței, un lanț uman format din aproape 300 de persoane leagă instanța de fostul club Colectiv. Oamenii sunt așezați din patru-cinci metri în patru-cinci metri și țin o candelă în mâini. Aproape doi kilometri de oameni.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Stau nemișcați într-un lanț al memoriei, după cum l-au numit organizatorii. Un lanț al memoriei venit după un lanț al corupției, al aroganței, nepăsării și iresponsabilității.

La club sunt deja alți oameni adunați, care se reculeg la monumentul Colectiv sau în fața fabricii, acolo unde a fost așternut din nou un covor de lumină, un altar cu alte poze ale victimelor, cu flori și mesajul „iertați-ne”.

Pe zidul exterior, numele clubului a rămas știrb. A căzut litera ”o” și nici ”c” nu se mai distinge. E neclar, precum cercul în care ne tot învârtim în ultimii cinci ani, fără să învățăm, fără să ne schimbăm.

”Noi trăim povestea asta în fiecare zi”

”Ca societate, cred că ne-am schimbat”, este de părere Mihai Grecea, un alt supraviețuitor al incendiului din Colectiv. După ce a alergat toată ziua prin studiourile televiziunilor, a reușit să ajungă la club, ca să aprindă o lumânare în memoria celor care și-au pierdut viața.

La cinci ani de atunci, are puterea să spună că societatea chiar a învățat ceva din tragedia din 2015. Deși puțin, greu și mult prea lent.

”Ne-am schimbat toți ca societate. Suntem mult mai atenți la ce fac autoritățile. Eram obișnuiți să fim interesați doar de ale noastre, nu și de ce se întâmplă în spațiul public. Dar în sistemul de sănătate, lucrurile nu stau deloc bine. Pandemia a venit ca o probă de foc, iar cei care ar fi trebuit să prevină niște lucruri, așa cum ar fi trebuit să le prevină și în 2015, nu și-au făcut treaba și au fost din nou luați prin surprindere”, spune Grecea.

În noaptea de 30 octombrie 2015, Mihai Grecea se afla la clubul Colectiv. Grecea a filmat, a făcut sunet și a participat la montajul documentarului Colectiv, regizat de Alexander Nanau.

Grecea privește la cei din jurul său, care continuă să lase în fața micului altar lumânări, flori și mesaje pe hârtie. Sunt oameni în vârstă, rude ale victimelor, tineri, părinți cu copii mici.

Toți au în gând un singur mesaj: ”Noi nu uităm”.

Azi poate e altfel, pentru că ziua asta se încarcă și cu trăirile celorlalți. Dar noi trăim povestea asta, a Colectivului, la nesfârșit.

Mihai Grecea:

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 16

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro