Salvarea combinatului siderurgic din Târgoviște promisă de PNL s-a împotmolit în semnătura ministrului USR Năsui. 1.000 de angajați au fost notificați de concedieri

Combinatul de Oțeluri Speciale din Târgoviște se află în insolvență din anul 2013, când grupul rus Mechel s-a retras din România.

La acel moment, Mechel și-a vândut cele cinci combinate din România la un preț de 230 de lei către o firmă de apartament, Invest Nikarom. Aceasta este deținută de către Viktor Chumakov, un cetățean rus.

Este vorba despre combinatele de la Târgoviște, Industria Sârmei Câmpia Turzii, Ductil Steel Buzău, Ductil Steel Oțelul Roșu și Laminorul Brăila.

La Târgoviște se producea oțel-beton, folosit în construcții, poduri și autostrăzi, dar se pot realiza și oțeluri din aliaje speciale, pentru industria de apărare.

Compania a anunțat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 44,6 milioane de lei și o pierdere de 62,3 milioane. Spre comparație, în 2019 avea afaceri de 590 de milioane și un profit net de 140 de milioane de lei.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

Cadrul legal, modificat pentru preluarea combinatului

Anul trecut, sindicatele, autoritățile locale și parlamentarii de Dâmbovița au venit cu o idee: statul să preia activele productive.

Guvernul a modificat în toamna anului 2020 legislația astfel încât statul să poată prelua active industriale funcționale în contul datoriilor.

Astfel, Virgil Popescu, fostul ministru al economiei și actual ministru al energiei, anunța în noiembrie că unitatea va fi preluată de stat, conform Hotnews.ro.

Nu mai permitem distrugerea unor companii vitale, precum COS Târgovişte. Acolo, practic, şi-a bătut joc investitorul de activele companiei. Modificările aduse ne vor permite să luăm activele funcţionale industriale în contul datoriilor pe care acea companie le are către ANAF şi să le reintroducem în circuitul economic. Practic, prin aprobarea acestei ordonanţe, nu mai putem vorbi că economia românească va fi tăiată la fier vechi, ci va fi repusă în circuitul economic prin metoda dării în plată.

Virgil Popescu, 18 noiembrie 2020:

Care era planul

Compania dâmbovițeană a realizat chiar și actele necesare. Astfel, activul funcțional de producere a oțelului-beton a fost evaluat la 301,83 milioane de lei, conform Profit.ro.

Din această sumă ar fi urmat să se scadă datoriile de mediu, în valoare de 28 milioane de lei, precum și TVA datorată, suma ridicându-se la 57,3 milioane de lei sau la 32,4 milioane de lei, în funcție de statutul companiei de stat ce ar fi urmat să preia activitatea (impozabilă sau nu), conform sursei citate.

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

Astfel, darea în plată ar fi urmat să se realizeze fie la suma de 216,55 milioane de lei, fie la 241,42 milioane de lei.

Noul ministru nu vrea „naționalizare”

Numai că, între timp, după alegerile din decembrie 2020, Ministerul Economiei a fost spart.

Partea de Economie, Turismul și Mediul de Afaceri a revenit USR, iar ministru este Claudiu Năsui, în vreme ce Virgil Popescu (PNL) dirijează acum partea de Energie.

„Nu va fi nicio naționalizare sub ministrul Claudiu Năsui. Am discutat cu mai multe sindicate de-acolo. Căutăm un investitor pentru activul funcțional. Proprietarii vor să dea activul statului în contul datoriilor. Ei sunt în procedură de insolvență și e pus sub procedura de administrare judiciară. Administratorul judiciar poate vinde pentru acoperirea datoriilor la ANAF”, a declarat, pentru Libertatea, Ionuț Tudorică, purtătorul de cuvânt al Ministerului Economiei.

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

Potrivit surselor Libertatea, de combinat este interesat Liberty Steel, grupul patronat de indianul Sanjeev Gupta. Acesta deține în România și fostul combinat Sidex Galați, cumpărat de la Mittal Steel în anul 2019.

De asemenea, este interesată și o firmă din Germania, mai spun sursele.

Sindicatele amenință cu plângerea penală

Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, îl amenință cu plângerea penală pe Claudiu Năsui, ministrul economiei.

Toate documentele sunt făcute pentru darea în plată și stingerea datoriei, lipsește doar semnătura domnului Năsui. Vom face plângere penală împotriva sa. Secretarul de stat Daniela Nicolescu a semnat, dar fără semnătura domnului Năsui nu se poate face nimic. Nu știm de ce a vrut să fie ministru dacă nu face nimic.

Bogdan Hossu:

Nicolae Dragodănescu, liderul sindicatului Valahia din cadrul combinatului dâmbovițean, spune că oamenii se simt abandonați.

„La Târgoviște se producea oțel-beton pentru construcții, plus game de oțeluri aliate, ce se puteau folosi în industria de apărare. De un an combinatul stă, nu funcționează, așteptăm o soluție din partea statului. Nu vom avea oțel nici să facem un cui în România. La Târgoviște se făcea oțel din fier vechi, acum se importă oțel din Rusia, Turcia”, a spus acesta.

„Face confuzie între naționalizare și dare în plată”

Sindicalistul acuză PNL că a promis salvarea combinatului, iar acum se scuză că Ministerul Economiei este condus de USR.

„Să le fie rușine! Ludovic Orban și ai lui au venit la Târgoviște și au stat de vorbă cu oamenii. Liberalii dau acum vina că ministrul e al USR-ului. Domnul Năsui a spus nu și nu a vrut să ne primească. Face confuzie între naționalizare și dare în plată. Avem oameni care nu au habar cum merge economia, ei nu știu că toată România a fost construită cu oțel românesc, ei cred că bagă calculatorul în priză și iese oțel la imprimantă”, acuză Dragodănescu.

De asemenea, acesta spune că dacă unitatea va fi tăiată la fier vechi, statul nu va mai recupera nimic din datoriile de 40 de milioane de euro.

Virgil Popescu susține în continuare preluarea

Contactat de Libertatea, Virgil Popescu, fost ministru al economiei și actual ministru al energiei, spune că susține în continuare preluarea combinatului de către stat.

Eu am susținut și susțin în continuare preluarea. Am semnat, vrem să readucem activele industriale funcționale în circuitul economic. Eu mă uit pe balanța comercială și văd că importăm oțel. Nu am cum să nu susțin, eu am inițiat anul trecut ordonanța (care a modificat cadrul legal astfel încât să poată fi preluate și active industriale – n.r.)

Virgil Popescu:

Cristian Păun, profesor de economie: Statul nu trebuie să fie jucător

Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București, susține că statul ar trebui să se abțină să intervină direct în economie.

Statul trebuie să evite pe cât posibil poziția de jucător în teren pentru că asta distorsionează piața în diverse direcții. Pe termen lung, mutațiile provocate duc tot la faliment, pentru că astfel competiția nu se face după prețuri, ci după criterii politice

Cristian Păun:

Acesta spune că sindicatele nu ar trebui să lupte pentru această „non-soluție” și că societățile respective trebuie recapitalizate prin bursă și atragerea de investitori.

Păun spune că ștergerea datoriilor nu e o soluție. „Compania va acumula alte datorii, va merge pe același drum greșit, fără ca și cineva să fie tras la răspundere cu privire la situația falimentară în care s-a ajuns”, a mai spus profesorul de economie.

România a mai făcut asta

Sindicaliștii spun însă că aceste idei sunt de domeniul trecutului și că, atât în criza financiară din 2008, cât și în pandemia de coronavirus, guvernele din întreaga lume au salvat nenumărate companii prin împrumuturi sau preluarea de acțiuni.

Statul român a făcut la rândul său de mai multe ori operațiuni similare. În 2018, statul a preluat controlul Șantierului Naval Mangalia de la grupul sud-coreean Daewoo.

De asemenea, a devenit acționar la Rompetrol Rafinare, fosta Petromidia, după ce grupul KazMunaiGaz nu a mai răscumpărat obligațiuni de 600 de milioane de dolari. În schimbul banilor a primit 44,6% din acțiuni și promisiunea unui fond de investiții de un miliard de dolari.

Cum e la alții

În 2020, Germania anunța planul de a prelua 20% din acțiunile companiei aeriene Lufthansa în schimbul a 9 miliarde de euro. Transportatorul aerian este afectat de scăderea traficului, cauzată de pandemie.

În 2013, Franța a preluat 13,68% din acțiunile grupului PSA, care deține mărcile Peugeot și Citroen, pentru a salva societatea. Între timp, grupul auto a preluat Opel și a fuzionat cu FiatChrysler, iar acum grupul se numește Stellantis și este unul dintre cele mai mari din lume.

Într-un mod similar, autoritățile din Olanda au preluat acțiuni la banca ING, în vreme ce Belgia a salvat băncile Fortis și Dexia, Spania a preluat Bankia, iar Italia a naționalizat Monte dei Paschi.

Mai aproape de România, Grecia a preluat în timpul crizei financiare din perioada 2010-2018 pachete de acțiuni la marile sale bănci, respectiv Piraeus, National Bank of Greece, Alpha Bank și Eurobank, pentru a le recapitaliza.

Urmărește-ne pe Google News