Comisia Europeană nu va declanșa „opțiunea nucleară” împotriva Ungariei până când nu va exista o majoritate clară în favoarea acesteia

„Nu este posibil pentru Comisie să ia o decizie în acest proces”, a declarat luni după-amiază Didier Reynders, comisarul european pentru justiție.

Ungaria se află în prima fază a declanșării articolului 7 încă din 2018, din cauza regresului democratic „supervizat” de premierul Viktor Orbán, care este acuzat de slăbirea independenței justiției, perpetuarea clientelismului, diluarea pluralismului mediatic, abuzul folosirii pârghiilor de urgență, adoptarea unei legislații anti-LGBT și împiedicarea drepturilor privind acordarea de azil.

Deși nu are nicio legătură cu statul de drept, decizia lui Orbán de luna trecută de a se opune de unul singur unui fond de 50 de miliarde de euro promis Ucrainei ca ajutor financiar pe termen lung a crescut drastic exasperarea la Bruxelles, ceea ce a dus la apeluri pentru acțiuni în forță. Decizia va fi rediscutată în cursul zilei de joi, în cadrul unui summit extraordinar cu miză mare.

Într-o rezoluție tăioasă votată la începutul lunii ianuarie, Parlamentul European a cerut ca articolul 7 să treacă în a doua viteză și să constate „existența unei încălcări grave și persistente” a drepturilor fundamentale în interiorul Ungariei. Dar această nouă etapă, care nu a fost niciodată activată, necesită o propunere scrisă din partea Comisiei Europene sau a unei treimi din statele membre.

Odată ce propunerea va fi pe masă, liderii UE pot organiza un vot unanim – mai puțin țara acuzată – pentru a declara încălcarea gravă a acestor drepturi.

Lipsa de consens la nivelul UE împiedică trecerea la pasul următor din articolul 7

„În acest moment, nu există nicio decizie în cadrul Comisiei pentru a declanșa următorul pas în temeiul articolului 7”, a declarat Reynders, după o reuniune a miniștrilor afacerilor europene, care a avut loc la Bruxelles.

„Motivul este destul de simplu”, a adăugat el, indicând în mod direct lipsa de consens din cadrul Consiliului.

Deși unii diplomați au sugerat că starea de spirit pentru accelerarea articolului 7 a devenit mai favorabilă în lumina veto-ului lui Orbán și a cererilor sale „tranzacționale”, Reynders a precizat că unanimitatea necesară este încă un scenariu îndepărtat.

„Nu este nimic mai rău decât să prezinți o propunere doar pentru a vedea această propunere respinsă”, le-a spus Reynders reporterilor.

„Dacă există un semnal clar în Consiliu cu privire la posibila majoritate sau o majoritate calificată sau, în cele din urmă (…), unanimitate pentru a lua o decizie, bineînțeles, Comisia va urma poziția statelor membre”, a precizat comisarul european.

Premierul slovac Robert Fico, care și-a exprimat anterior rezervele cu privire la finanțarea de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, și premierul italian Giorgia Meloni, care a încercat să se poziționeze ca mediator între Budapesta și Bruxelles, se numără printre liderii care ar putea ezita să avanseze în ceea ce privește aplicarea articolului 7.

Ce presupune etapa a treia din articolul 7

Odată stabilită „încălcarea gravă și persistentă”, articolul 7 poate duce la o a treia fază: suspendarea drepturilor de membru, inclusiv a drepturilor de vot.

Privarea lui Orbán de dreptul său de veto ar rezolva impasul privind ajutorul acordat Ucrainei și ar oferi imediat Kievului lichiditățile necesare pentru a-și acoperi deficitul bugetar în creștere.

Dar transformarea Ungariei într-un stat membru neputincios, de mâna a doua, ar fi o mișcare radicală cu consecințe imprevizibile, notează Euronews. Vorbind sub protecția anonimatului, un diplomat de rang înalt al UE a declarat săptămâna trecută că aplicarea accelerată a articolului 7 ar fi „nepotrivită” în timp ce blocul este îngenuncheat în încercarea de a găsi o soluție între cele 27 de țări.

„Toate opțiunile ar trebui să fie pe masă”

Cu toate acestea, alții au devenit mai vocali în iritarea lor.

„Sperăm cu adevărat că drumul spre viitor se va face printr-o soluție la nivelul celor 27 de țări, dar, desigur, toate opțiunile ar trebui să fie pe masă”, a declarat Anders Adlercreutz, ministrul finlandez pentru afaceri europene, înainte de a se îndrepta spre reuniunea de luni.

„Trebuie să explicăm poporului ungar: Vor să fie ei (ungurii, n.r.) cei care le vor spune ucrainenilor «Ne pare rău, vă lăsăm singuri și încercați să vă descurați»? Nu ar trebui să ne uităm propria istorie și faptul că am fost fericiți să avem sprijinul altora”, a declarat politicianul luxemburghez liberal Xavier Bettel, referindu-se la eliberarea Europei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

De la Budapesta, Orbán și eurodeputații săi au promis că vor rămâne pe poziții, deși faptul că au făcut diverse cereri în schimbul ridicării veto-ului sugerează că există spațiu, deși limitat, pentru a ajunge la un fel de compromis în timpul summitului extraordinar de joi.

Planul pentru lovirea economiei Ungariei, dacă Orban nu renunță la veto

Între timp, într-o reflectare clară a exasperării crescânde de la Bruxelles, publicația Financial Times a scris despre existența unui plan „confidențial” de „sabotare” a economiei Ungariei dacă Orbán refuză să-și ridice veto-ul. Presupusul plan ar urma să înghețe toate finanțările UE pentru Budapesta, să declanșeze o criză a monedei naționale și să-i sperie pe investitorii străini.

Un oficial UE de rang înalt a recunoscut existența unui „document factual” despre starea economiei Ungariei, redactat de secretariatul Consiliului, care „face o sugestie ce nu este în concordanță cu cursul acțiunilor din cadrul negocierilor”.

Ministrul ungar pentru afaceri europene, János Bóka, a ripostat, afirmând că „documentul, redactat de birocrații de la Bruxelles, nu face decât să confirme ceea ce guvernul ungar spune de mult timp: accesul la fondurile UE este folosit pentru șantaj politic”.

Foto: Profimedia Images

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE