Mergi direct la conținut »
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România > VIDEO/ Mii de copii morți de la Orfelinatul Groazei din Siret sunt îngropați în Cimitirul Inocenților, care acum e plin de bălării

VIDEO/ Mii de copii morți de la Orfelinatul Groazei din Siret sunt îngropați în Cimitirul Inocenților, care acum e plin de bălării

Mii de copii morți de la "Orfelinatul groazei" din Siret sunt îngropați în "Cimitirul inocenților", care acum e plin de bălării. 1.500, din care 340 numai în între 1980-1989. Acestea sunt cifrele oficiale referitoare la numărul de copii care au murit în cumplitul "orfelinat al groazei" de la Siret, județul Suceava.

Numărul real, însă, nu-l ştie nimeni. Nici administraţia locală, nici actuala conducere a Spitalului de Psihiatrie Cronici Siret, nici preoţii care i-au dus la groapă.

Preotul Vasile Merlă slujeşte din 1982 la Biserica Sf. Dumitru, a cimitirului oraşului Siret. Aici, în spatele bisericii, se întinde locul în care au fost îngropaţi de-a lungul timpului toţi copiii care şi-au dat sufletul în fostul Spital de Neuropsihiatrie Infantilă Siret sau Orfelinatul Groazei, cum este cunoscut.

„Când eram solicitaţi, mergeam la morga spitalului şi luam trupul neînsufleţit al celui căruia trebuia să-i facem înmormântarea. Îl aduceam în biserică şi făceam slujba de înmormântare. Nu pot să vă spun exact câţi am înmormântat eu. Zeci, câteva sute, poate. Peste 100 sigur, în cei peste 30 de ani, de când sunt aici”, a afirmă preotul, pentru Monitorul de Suceava.

De înhumarea copiilor s-au ocupat atât el, cât şi ceilalţi doi preoţi ai parohiei, aşa că nu poate estima câţi au fost: „Nu avem o evidenţă clară. Poate nici nu am fost chemaţi de fiecare dată. În spital nu aveam acces, ca să ştim câţi au decedat sau dacă pe toţi i-am adus noi aici. De multe ori îi aduceau la poarta bisericii şi îi aduceam noi în biserică, fără să mai treacă pe la casa lor mortuară”.

Responsabilul cu curăţenia din cimitir, Ioan Mateiciuc, spune că aici sunt „poate o mie, poate mai mult de o mie”. „Nimeni nu ştie câţi copii sunt înmormântaţi aici. Pe vremea lui Ceauşescu mureau pe capete”, afirmă el.

Evidenţa morţilor nu o are nici Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret, care a preluat o parte dintre locatarii fostului orfelinat: „Noi suntem instituţie nou înfiinţată, după 2003, şi nu am moştenit arhiva”, spune directorul Tiberiu Rotaru.

Oamenii din vecinătatea cimitirului nu ştiu nici ei mai multe. Vasile Bozonc este de 62 de ani vecin cu cimitirul. La fostul orfelinat afirmă că n-a fost niciodată, abia după 1990 a aflat despre ororile care s-au petrecut dincolo de ziduri. Știa, la fel ca toţi locuitorii oraşului, că mureau mulţi copii acolo, dar nu s-a întrebat niciodată de ce.

„Înainte, pe timpul lui Ceauşescu, mureau mult mai mulţi, nu chiar în fiecare zi, dar unul la câteva zile da”, îşi aminteşte el.

De ce oamenii care îngrijesc pacienți aflați pe moarte se deschid către viață
Recomandări

De ce oamenii care îngrijesc pacienți aflați pe moarte se deschid către viață

Buruieni de peste un metru peste mormintele copiilor

Copiii sunt înmormântaţi într-un loc separat de restul oamenilor, iar pe mormintele lor buruienile trec de un metru. Iarba înaltă, din care se iţesc din loc în loc cruci mici de lemn sau de fier ruginit, se leagănă sub adierea vântului precum orfanii aruncaţi de propriile familii în universul concentraţionar de la Siret.

Câte o cruce mai înaltă se strecoară printre gratiile formate din crengile împletite ale unui arbust. Flori sălbatice, albastre şi galbene amintesc de chipurile slăbite peste măsură pe care am apucat să le zărim în primii ani după 1990, în spatele porţilor verzi metalice care rupeau orfelinatul de restul lumii şi care au ascuns atrocităţi de neimaginat.

Bătăile, înfometarea, violurile sistematice, mizeria crâncenă făceau ca aceşti copii să fie pregătiţi oricând să moară pentru că moartea era singura lor cale de scăpare din infern.

Lecții împotriva traficului de persoane cu copii de 13-14 ani în cea mai expusă zonă a României. „Până să fie cazul Caracal, directorii și profesorii nu erau foarte receptivi”
Recomandări

Lecții împotriva traficului de persoane cu copii de 13-14 ani în cea mai expusă zonă a României. „Până să fie cazul Caracal, directorii și profesorii nu erau foarte receptivi”

Acum, locul în care îşi dorm somnul de veci copii din orfelinatul de la Siret este lăsat în paragină, deși de jur împrejur mormintele celorlalţi şi cimitirul, în ansamblul său, arată impecabil.

„Nu se ocupă nimeni de morminte. Tot ce putem noi face, din fonduri proprii, donaţii, sponsorizări, este ca o dată pe an să facem o aşa-numită pomenire după ritul ortodox, cu tot ce înseamnă asta, inclusiv o mică igienizare. Dăm cu coasa, punem o coroană, chemăm un preot, luăm copiii, împărţim pomeni, exact cum spune tradiţia. Asta este absolut tot ce putem face la ora actuală. Plus să ne ocupăm de înmormântările care survin odată cu activitatea spitalului”, a precizat directorul Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret, Tiberiu Rotaru, pentru sursa citată.

„Mai vin la morminte, dar puţini. O familie din Vaslui, cineva de prin Braşov, cineva de la Bucureşti mai fac slujbe de pomenire”, spune şi preotul Merlă despre câtă lume îşi mai aminteşte despre copiii nimănui.

În privinţa curăţeniei, faţa bisericească apreciază că este responsabilitatea tuturor – administraţie locală, biserică, spital, comunitate, dar promite că se va ocupa personal ca partea de cimitir în care şi-au găsit odihna chinuiţii orfani să fie curăţată de buruieni şi îngrijită.

„Anual facem curăţenie, dar trebuie să facem mai des. La o dată pe an, lucrurile arată cum arată astăzi şi nu sunt bune”, a spus el.

Din Orfelinatul Groazei a mai rămas doar un perete

În ceea ce priveşte provenienţa copiilor decedaţi, cei mai mulţi erau din localităţi din judeţul Suceava sau judeţe învecinate, dar şi din zone mai îndepărtate precum Bucureşti, Bihor, Timiş, Dâmboviţa sau Constanţa.

Acum, din Orfelinatul Groazei de la Siret a mai rămas azi doar un perete, pe care încă se mai văd trei personaje de desene animate, pictate probabil după 1990, când porţile vechii cazarme au început să se deschidă spre lume.

De ce merg elevii kenyeni 42 de kilometri pe jos înainte de bacalaureat. Cum arată programul în liceu
Recomandări

De ce merg elevii kenyeni 42 de kilometri pe jos înainte de bacalaureat. Cum arată programul în liceu

Contextul istoric declanşator a fost creat în anul 1966, când în România au fost interzise întreruperile de sarcină.

Consecinţele au fost creşterea mortalităţii materne şi infantile, creşterea fără precedent a numărului de copii născuţi cu malformaţii congenitale grave, cu afecţiuni fizice şi psihice, cu diverse boli moştenite sau dobândite după naştere, mii de copii ajungând orfani şi un număr impresionant fiind abandonaţi.


Citește și: VIDEO/Ultimul kilometru din A3, misiune imposibilă. Cum arată tronsonul A3 din zona Petricani şi când va fi gata


 

Close
Închide
  Close