Parlamentul dublează cota de ucidere pentru urși și permite împușcarea „exemplarelor speciale”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Camera Deputaților a aprobat o lege care permite împușcarea a aproape 900 de urși bruni în 2026, dublând cotele anterioare. Proiectul, inițiat de Barna Tánczos, stârnește controverse, potrivit unei analize Snoop.
Cuprins:
Legea a trecut de Camera Deputaților
Camera Deputaților a adoptat miercuri o lege care dublează cota de intervenție asupra populației de urs brun, permițând împușcarea a 859 de exemplare în regim de prevenție și a altor 110 în regim de intervenție. Actul normativ urmează să fie promulgat de Nicușor Dan.
Proiectul a fost inițiat de vicepremierul Barna Tánczos, fostul ministru UDMR al Mediului, și susținut de 50 de parlamentari, unii dintre ei sunt și vânători.
Susținătorii legii afirmă că măsura este necesară pentru controlul populației de urși.
„Timpul demonstrează că fără intervenția vânătorilor, problema ursului brun nu se poate rezolva în România”, a declarat anterior Barna Tánczos.
Parlamentarul Gheorghe Nacov a descris majorarea cotelor drept „un pas spre normalizare”, susținând că ursul brun este „din nou în grija vânătorilor, protectorii de drept”.
În ultimii ani, cota de vânătoare a fost majorată, asta și pentru că s-au înmulțit cazurile în care oamenii au fost atacați de urși. În 2024, cota de prevenție a fost de 426 de urși și 55 cotă de intervenție.
De altfel, ministrul USR al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat vara trecută că ministerul lucrează la un proiect care prevede creșterea drastică a amenzilor pentru hrănirea animalelor sălbatice.
Critici privind transparența și impactul noii legi
Legea vine după un recensământ genetic, care estimează între 10.400 și 12.770 de urși în România, realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea.
Cu toate acestea, studiul a fost contestat de ONG-uri și cercetători pentru lipsa datelor brute și a transparenței.
Specialiștii avertizează că dublarea cotelor nu are o bază solidă.
„Cu atât mai greu este să acceptăm dublarea cotelor în aceste condiții”, a declarat cercetătorul Cristian Papp de la World Wildlife Fund, lector la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, unde predă managementul ariilor protejate.
Portiță pentru vânătoarea de trofee
Noua lege introduce și posibilitatea vânării unor urși cu punctaj ridicat, considerați „exemplare speciale”.
„Un detaliu tehnic important e și pragul de 400 de puncte C.I.C. pentru selecția exemplarelor, care în baza actualei legi ar putea fi depășit. Cu cât scorul e mai mare, cu atât trofeul e mai valoros. Ca ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, am susținut un prag mai jos, tocmai pentru a proteja aceste exemplare. Diferența pare mică pe hârtie, dar în teren setează limita între gestionare și abuz.”, a explicat fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, pe Facebook.
Practic, dacă sunt împușcați un număr minim de urși cu punctaj mic, restul cotei poate include trofee valoroase.
„S-a deschis această oportunitate de a vâna și urși-trofeu, în baza unei sume de bani”, avertizează Cristian Papp, care susține că interesul se va muta de la urșii problematici la exemplarele mari.
Analiza Snoop arată că site-urile asociațiilor de vânătoare abundă de pachete turistice care costă între 3.000 și 20.000 de dolari.
Fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a criticat dur legea, spunând că nu poate vota „un proiect de lege care reduce natura la un meniu din care băieții deștepți își aleg trofee”.
El a subliniat că măsurile ar trebui să vizeze în primul rând urșii periculoși, nu exemplarele rare sau valoroase.
„Când pui pe masă o cifră atât de mare (859 de exemplare) - fără filtre solide, fără trasabilitate și control strict și fără a-ți propune să începi cu „urşii-problemă", ci cu cei mai valoroși, care poate nu au întâlnit omul niciodată - prevenția devine o loterie periculoasă, cu mize uriașe pentru natură și, paradoxal, pentru siguranța oamenilor. Pentru că, odată stricat echilibrul, natura nu iartă.”, a mai scris Mircea Fechet, pe Facebook.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
Nerasist 26.04.2026, 05:26
Eu vreau transparenta. Vreau o listă cu fiecare exemplar de ursa, cerb, mistreț, fazan, iepure, potârniche, rata, găinușe, sitar, porumbel, lișiță și vreau să știu cine este vânătorul, unde ajunge vânatul și cât a plătit. Fara cumpărători ascunși în spatele unor organizații și fără excepții. Orice pasare sau animal vânat să primească număr de înregistrare și să știm vânătorul, locul vânarii, cumpărătorul, cât plătește și unde ajung banii. Pentru că eu văd că există filiere de oameni ascunși. Nu știm care sunt fondurile, pe ce perioada sunt închiriate și cui, și nici cine sunt vânătorii, sau unde ajunge vânatul, sau prețul cu care este vândut. Pe piata ajung doar cârnați și salamuri cu conținut redus de vânat și acela din crescătorie, nu sălbatic. Cumpărăm o cantitate pe jumătate, de crescatorie la preț de animal sălbatic.