Politicienii vor să fie împușcați 900 de urși pe an, ONG-urile spun că Diana Buzoianu nu i-a numărat bine: dezbaterea despre soarta urșilor se mută în 2026

Coliziunile dintre oameni și marii prădători indică faptul că problema nu a fost rezolvată. În ciuda pașilor importanți făcuți de către parlamentari, inclusiv cei din UDMR, pentru a facilita uciderea urșilor, majoritatea măsurilor de prevenire a conflictelor au fost raportate doar în unele localități din județul Harghita. Unul dintre următorii pași ar putea fi determinat de un studiu recent, al cărui profesionalism este pus sub semnul întrebării de multe organizații de mediu din România.

Înainte de Crăciun a fost introdusă în Senat o propunere care ar permite uciderea a peste 900 de urși anual în România, între 2026 și 2027. Acesta ar fi aproape dublu față de cotele actuale din 2024-2025, care au fost deja contestate de organizațiile de mediu. Propunerea a fost susținută în mare parte de parlamentarii UDMR, sub conducerea vicepremierului Tánczos Barna, fost ministru al Mediului, fiind sprijinită și de alți reprezentanți ai partidelor din Parlament.

Conform propunerii, ar urma să fie vânați anual 859 de urși pentru prevenirea conflictelor, la care se adaugă o cotă suplimentară pentru intervenție. În județul Harghita, de exemplu, se propune vânarea a 105 urși anual, iar în Covasna, 85, pe lângă alte cote pentru alte județe. Autoritățile au justificat această măsură printr-o estimare a populației de urși din România de aproximativ 10.000-13.000 de exemplare, subliniind că noua cotă reprezintă doar 7,5% din populație, un procent similar cu cel din alte state europene.

Cu toate acestea, multe organizații de mediu contestă veridicitatea studiilor referitoare la populația de urși din România. De exemplu, unele critici se referă la faptul că mostrele genetice au fost colectate în principal de vânători și că nu au fost implicate observații voluntare. Mai mult, există îngrijorări că metoda de colectare a datelor nu a fost transparentă, iar autoritățile au refuzat să furnizeze datele brute ale studiului.

Organizațiile de mediu, precum Natura 2000 Coalition și Agent Green, susțin că măsurile de prevenire trebuie să fie mai clare și mai bine implementate, iar responsabilitatea pentru gestionarea conflictelor nu ar trebui să fie exclusiv în mâinile vânătorilor. Ele subliniază că nu există dovezi științifice solide care să susțină ideea că vânătoarea de masculi mari ar reduce conflictele cu oamenii, iar în schimb, aceasta ar putea destabiliza populația de urși.

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a discutat despre măsurile prevăzute în cadrul unui nou decret guvernamental, menționând că până la sfârșitul anului vor fi alocate fonduri pentru implementarea unor măsuri preventive, precum gardurile electrice împotriva urșilor. De asemenea, a subliniat că gestionarea deșeurilor revine autorităților locale, iar ministerul poate oferi doar suport tehnic. În ceea ce privește cotele de vânătoare pentru prevenire și intervenție, nu au fost publicate încă datele exacte privind utilizarea acestora la nivel național, doar la nivelul județelor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro