Cristian Andrei, consultant politic: „Cheia alegerilor de duminică sunt cei care nu au venit la vot în primele două weekenduri” 

Este un votant care nu are încredere că direcția României mai este corectă și e dispus să aleagă pe oricine spune asta, fără a mai privi la riscuri. Astfel, pentru alegerile prezidențiale de duminică, Elena Lasconi are nevoie să mobilizeze puternic electoratul care nu a ieșit la vot în primul tur al prezidențialelor, pentru a putea ieși învingătoare din această competiție electorală, consideră consultantul politic Cristian Andrei, de la Agenția de Rating Politic. 

Într-un interviu pentru Libertatea, Andrei explică cum va influența bomba lansată de CSAT potrivit căreia Rusia se află în spatele campaniei electorale a lui Călin Georgescu, cât de polarizată a devenit societatea românească și care ar fi mesajele politice care ar mai putea ajunge la români în ultimele zile înaintea votului. 

„PSD a ajuns într-o menghină între două tabere și se teme să nu facă implozie din punct de vedere electoral”

Recomandări

Când te naști în iesle, șansele să mori crucificat sunt mari sau scurtă istorie a sărăciei

Libertatea: Cum credeți că va reacționa electoratul PSD după recomandarea directă a lui Marcel Ciolacu de a o vota pe Elena Lasconi?

Cristian Andrei: Diferența față de acum 24 de ore este că acum există nu doar o susținere explicită a lui Marcel Ciolacu, ci și informații explicite despre o campanie murdară, plus faptul că este numită Rusia în spatele ei. Susținerea vine cu un temei. Asta e ceva ce pot înțelege și o parte mai mare dintre votanții PSD, care poate nu ar fi acceptat doar simpla recomandare a liderului de partid. Problema rămâne de timp scurt, dacă informația va ajunge la toți până la vot – în cazul în care va mai fi un vot. Pe scurt, deși bazinul PSD rămâne împărțit, noua situație va aduce pesediști alături de Lasconi. În plus, va exista și o mobilizare în plus în afara bazinelor de partid.

– Cât de bună era strategia PSD de a nu recomanda electoratului său un candidat prezidențial în mod expres?

-PSD a ajuns într-o menghină între două tabere și se temea să nu facă implozie electoral, în cazul în care ar susține pe unul sau altul dintre candidați. Decizia de a sta neutru dorea să evite o fracturare a bazinului PSD, este o decizie de teamă, Votanții PSD erau și sunt încă împărțiți între Lasconi și Georgescu. Pe viitor, PSD va trebui să răspundă acestei dileme cumva.

Recomandări

Sute de mii de oameni stau în frig, dar Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului și gazele de pe piața europeană: „Moscova este în spatele deciziei”

– Cât de mult va reuși dreapta să mobilizeze electoratul pro Lasconi?
– Cheia alegerilor de duminică sunt cei care nu au venit la vot în primele două weekenduri. Lasconi poate câștiga cu certitudine doar dacă aduce semnificativ mai mulți români la vot, peste cei 9,25 milioane care au fost și la turul 1, și la parlamentare. O prezență ca acum 10 ani, în 2014, la turul 2, cu peste 11,5 milioane, o poate face președinte. 

Pentru asta este nevoie de un efort și de o mobilizare care până azi nu se văd. Sunt sceptic până la această oră. Până acum, e adevărat că și din motive de CCR, campania Lasconi de tur 2 nu are forță și mobilizarea la vot e făcută doar pe „persoană fizică” de către oameni, influenceri, presă ș.a.m.d. Dar nu este de ajuns. 

Falimentul partidelor mainstream: lipsa liderilor credibili

– Cât de mult mai pot recupera partidele tradiționale din valul antisistem creat de Călin Georgescu?
– Așa cum arată acum, nu pot. Au nevoie de recrutarea și promovarea unor nume noi – aici a fost un faliment general, la toate partidele – despre care eu scriu de vreo doi ani – nimeni nu avea un lider cu popularitate, credibil. 

În al doilea rând au nevoie de idei clare – iarăși ceva ce a lipsit incredibil de mult – nu există idei mobilizatoare pentru societate, un „vis românesc” autentic, ci doar o mingicăreală. 

Recomandări

Ce rol vor avea aleșii traseiști în 2025. Provocările partidelor pentru noul an ANALIZĂ

În al treilea rând, există o reașezare a clivajelor politice, a liniilor de demarcație din politica noastră, pentru care partidele clasice sunt complet nepregătite – vedeți cazul PSD. Uitați-vă și la ciclul 2020-2024, cu toate crizele lui, când mulți sperau că AUR este un fenomen trecător, dar când colo, ponderea acestui curent a crescut de la 9% la 32% în voturi, dacă luăm în calcul inclusiv SOS și POT, alte două partide cu ideologie similară. E un nou clivaj care se va manifesta și mai departe.

Un alt motiv pentru care partidele nu sunt pregătite este acela că au o lectură superficială, greșită, a acestui clivaj nou, a acestei revolte la vot – ei îl înțeleg exclusiv în termeni de Europa vs tradiții; este o eroare colosală. E despre cu totul altceva. Evoluția mai naturală va fi că partidele mainstream vor fi „capturate” de acest fior populist, îi vor cădea pradă.

Cum arată votantul lui Călin Georgescu

– Care este profilul votantului lui Călin Georgescu? 
– Este românul mediu statistic, absolut obișnuit – cu educație medie, cu venituri medii, de vârstă activă (în medie în jur de 35-40 de ani). Este însă un public definit de ruptura sau revolta față de tot ce înseamnă mainstream – partide, instituții dar și presă sau lideri clasici de opinie. Este un votant care nu are încredere că direcția României mai este corectă și e dispus să aleagă pe oricine spune asta, fără a mai privi la riscuri. 

Profilul votantului de la turul 2, unde Georgescu va atrage semnificativ mai mulți suporteri, va arăta și mai spectaculos harta acestei rupturi politice – estimez că zonele rurale și mici urbane îl vor urma într-o proporție mai mare.

– Cât de egală se poartă lupta dintre cei doi candidați în finala prezidențială? 
– Niciunul dintre ei nu pleacă pe o infrastructură puternică de partid, așa cum era în trecut, aici sunt asemănători și asta e noutatea și necunoscutul. Însă accesul fără limite și nereglementat la TikTok și cu acele întrebări fără răspuns legate de finanțarea campaniei fac ca tabla să fie înclinată acum spre Călin Georgescu. El acționează într-o zonă de social-media, generic vorbind, unde poate face literalmente orice. Documentele CSAT arată asta acum clar. De asemenea, faptul că el este perceput drept candidatul antisistem îl avantajează. De cealaltă parte, Lasconi are de partea sa, doar teoretic, un mesaj proreformă și proeuropean care ar putea fi capacitat și ar putea să o scoată câștigătoare, dar timpul este foarte scurt pentru a ridica acest val.

– Ce mai contează la nivelul mesajului politic în ultimele zile ale acestei campanii prezidențiale? 
– La nivel de campanie propriu-zisă, pe lângă bomba lansată de la CSAT, ce mai contează este dacă sau nu Elena Lasconi reușește să se conecteze la un nivel direct și personal cu românii de orice orientare politică, cu câteva mesaje simple, care să ajungă la ei. Nu doar negocieri cu partide sau scheme din acestea. 

Ea a pierdut mult din culoarul de antisistem, lăsându-l pe Georgescu să defileze cu acest mesaj, un mesaj antisistem cu care ea venise în politică și pentru care, de altfel, a fost aleasă și datorită căruia a ajuns în turul doi, cu un bazin semnificativ mai mare decât USR. Are nevoie de propria versiune upgradată de mesaj antisistem.

„România este în mijlocul unui război cultural”

– Ar trebui BOR să fie mai activ în această campanie electorală cel puțin în combaterea mesajelor neolegionare sau e bună strategia sa de neutralitate?
– Cred că orice instituție responsabilă a statului sau a societății are datoria, nu doar în alegeri, să sancționeze astfel de derapaje. E o chestiune de sănătate publică.

– A devenit societatea românească mai polarizată după această campanie electorală?
– Cu siguranță ne-am trezit într-o nouă realitate, în mijlocul unui război cultural între cei care simt că au câștigat din orientarea României, din statu-quo, și cei care percep că au pierdut din acest statu-quo. Este un conflict mocnit care acum a fost potențat de un candidat care promite să răzbune, cel puțin simbolic, această nemulțumire. Este o polarizare atât de profundă, încât nu îi vedem încă adâncurile și implicațiile. Va fi cu noi mulți, foarte mulți ani. 

Sunt politicieni precum Ponta sau Dragnea care s-au jucat cu ideea și au încercat să aprindă acest foc, dar nu au reușit. Iată că a reușit un marginal, ceea ce, trebuie să recunoaștem, este în sine o rețetă a succesului electoral – un om care s-a prezentat drept outsider și convinge tocmai pentru că nu vorbește „limba oficială”, iar excentricitățile sale îl ajută, în ciuda a ceea ce am crede, să arate că este „altfel” decât mainstreamul. E mai aproape de ce se discută la table în parc sau la coadă la coafor.

Foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro