Cum au reușit să-l omoare pe Ali Khamenei chiar în prima zi de bombardament și de ce a început războiul acum: răspunsurile serviciilor secrete

Două luni de pregătiri

Acest lucru reiese din explicațiile oferite, sub protecția anonimatului, de surse din serviciile de informații ale SUA și Israel pentru principalele publicații americane – Axios, The New York Times și The Wall Street Journal. Pe baza acestor materiale, publicația Meduza relatează ce a precedat războiul și cum s-a reușit uciderea lui Khamenei atât de rapid.

Pe scurt – două luni de pregătiri ale SUA și Israelului, perioadă în care Washingtonul purta, în paralel, negocieri cu Iranul privind acordul nuclear.

Războiul ar fi putut, într-adevăr, să înceapă încă de la sfârșitul lunii decembrie 2025, când în republica islamică au izbucnit cele mai mari proteste populare din ultimii ani, acestea fiind reprimate rapid și cu brutalitate de către regimul aflat la putere.

Chiar la începutul acestor proteste, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu l-a vizitat pe Donald Trump la reședința sa din Mar-a-Lago. Acolo, conform surselor Axios, cei doi lideri ar fi trebuit să discute despre un nou val de lovituri aeriene asupra Iranului în mai 2026, în cazul în care acesta ar fi continuat refacerea potențialului său militar, afectat de războiul de 12 zile din iunie 2025.

O „fereastră” pentru răsturnarea regimului

Totuși, după doar câteva zile, pe măsură ce protestele se extindeau, a devenit clar că pentru SUA și Israel se deschidea o nouă fereastră de oportunitate pentru răsturnarea regimului ayatollahilor. Trump i-a îndemnat atunci direct pe demonstranți să ocupe clădirile guvernamentale și a sugerat că „ajutorul este deja pe drum.”

Și era pregătit, conform interlocutorilor Axios din administrația președintelui american, să dea ordinul pentru noi lovituri asupra Iranului. Însă, în ultimul moment, s-a răzgândit, hotărând să pregătească operațiunea mai minuțios.

În Orientul Mijlociu a început o consolidare masivă a grupării militare americane, iar în culise, SUA împreună cu Israelul planificau un atac comun. În următoarele două săptămâni, directorul Mossadului, David Barnea, a vizitat de două ori capitala SUA.

De asemenea, la Washington au venit în vizită șeful serviciului de informații militare al Israelului și șeful Statului Major al Armatei de Apărare a Israelului. Cu toții au coordonat operațiunile pe care acum le cunoaștem sub numele american de „Furie Epică” și cel israelian de „Răgetul leului”.

Șanse slabe pentru încheierea unei înțelegeri cu Iranul

În același timp, Trump a decis să folosească amenințarea militară la adresa Iranului ca pârghie pentru încheierea unei „tranzacții” (termen pe care președintele SUA adoră să îl folosească în politica sa externă) în condiții avantajoase pentru sine. Pe 7 februarie, în Oman, a avut loc prima întâlnire între reprezentanții SUA și cei ai republicii islamice după războiul de 12 zile.

Iar după doar câteva zile, Netanyahu a decolat din nou de urgență spre Washington. El dorea să afle unde se află „liniile roșii” ale Washingtonului în cadrul negocierilor, precum și să înțeleagă dacă SUA și Israelul vor începe o operațiune militară comună în cazul în care negocierile vor eșua.

Șansele pentru acest lucru erau mari: trimișii speciali ai lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, erau sceptici cu privire la posibilitatea unei „tranzacții”. Și totuși, trei oficiali americani și israelieni au asigurat Axios că, inițial, negocierile nu au fost un bluf pentru a induce Teheranul în eroare.

Se pare că Trump chiar a dorit să ajungă la un acord. Mai mult, negociatorilor iranieni li s-a transmis direct că loviturile militare „vor avea loc dacă nu vom vedea foarte repede un progres real către o înțelegere reală”.

Cum a fost păcălit liderul suprem al Iranului

Următoarea rundă de negocieri a avut loc la Geneva, pe 17 februarie. După cum s-a aflat acum, cu o săptămână înainte de aceasta, SUA și Israelul conveniseră deja asupra unui moment posibil pentru atac, sâmbătă, 28 februarie, când liderul suprem al republicii islamice, ayatollahul Ali Khamenei, urma să susțină o ședință planificată cu principalii săi consilieri la reședința guvernamentală din Teheran.

De data aceasta, negociatorii americani primiseră deja o sarcină clară: să nu dea nimic de bănuit delegației iraniene, astfel încât Khamenei să nu-și schimbe planurile și să nu se adăpostească într-un buncăr. În ciuda faptului că, după această întâlnire, în presă s-au scurs informații despre disponibilitatea SUA și a Israelului de a-l ucide pe liderul Iranului, acesta nu a renunțat la fatidica ședință.

Probabil că vigilența sa a fost slăbită de faptul că, pe 26 februarie, la Geneva, trimișii lui Trump s-au întâlnit din nou cu omologii lor iranieni. Asta deși, încă de atunci, conform datelor Axios, Kushner și Witkoff suspectau că nu se va ajunge la nicio „tranzacție”.

Totuși, în cadrul întâlnirii, părțile nu s-au apropiat de un compromis. După prima discuție de dimineață, Kushner și Witkoff l-au sunat pe o linie securizată pe vicepreședintele SUA, J.D. Vance, și l-au informat că divergențele rămân mari. Cea de-a doua discuție a lor cu iranienii, din aceeași zi, s-a dovedit de asemenea a fi fără rezultat.

„Propunerea iraniană, o absurditate totală”

Un înalt oficial american a rezumat astfel rezultatele celei de-a treia runde într-un comentariu pentru Axios: „Kushner și Witkoff au înțeles că propunerea iraniană este o absurditate totală, menită doar să câștige timp”.

O altă sursă a publicației a caracterizat strategia Teheranului drept „jocuri, tertipuri, tactici de amânare”. „I-am raportat acest lucru președintelui și, evident, el a cântărit diversele opțiuni”, a adăugat oficialul respectiv.

Președintele a decis: nu mai are rost să aștepte. În dimineața zilei de 28 februarie, când în Teheran era deja ora 10:00, iar Khamenei și consilierii săi intrau în sala de ședințe, primele rachete hipersonice și drone „invizibile” americane și israeliene au intrat în spațiul aerian iranian. Rezultatul a fost rapid și devastator.

Ce i-a supărat pe americani

Ce anume nu a mulțumit Washingtonul în poziția Teheranului? Sursele Axios indică trei puncte principale:

• Programul nuclear și îmbogățirea uraniului. SUA au oferit Iranului combustibil nuclear gratuit pentru programul său nuclear civil – pe termen nelimitat – în schimbul renunțării la îmbogățirea uraniului. Iranienii au refuzat. „Acesta a fost un semn clar [al lipsei de disponibilitate pentru un compromis]”, a declarat unul dintre interlocutorii Axios.

• Programul rachetelor balistice. Iranienii au refuzat „în toate cazurile” să discute despre capacitățile lor în materie de rachete. „Nu putem continua să trăim într-o lume în care acești oameni nu numai că posedă rachete, dar sunt și capabili să producă câte 100 de bucăți pe lună, pe o perioadă nelimitată, pentru a copleși orice apărare potențială”, a declarat unul dintre oficiali.

• Finanțarea grupărilor regionale. Iranul a refuzat, de asemenea, să comenteze finanțarea grupărilor aflate sub controlul său în regiune, despre care SUA și Israelul afirmă că destabilizează Orientul Mijlociu de decenii (probabil este vorba, în primul rând, despre gruparea palestiniană Hamas, cea libaneză Hezbollah și rebelii houthi din Yemen).

Omanul a încercat să amâne atacul

Când Kushner și Witkoff au solicitat negociatorilor iranieni o propunere finală concretă, aceștia au prezentat un document de șapte pagini. Iranul nu renunța la îmbogățirea uraniului, dar dădea asigurări că va face acest lucru în scopuri civile.

Echipa lui Trump ar fi verificat cifrele din document la organismul de supraveghere nucleară al ONU și a descoperit că „acest lucru ar duce la o creștere a capacităților de îmbogățire a uraniului de aproximativ cinci ori față de acordul nuclear din 2015”, a relatat unul dintre interlocutorii Axios.

După cea de-a doua întâlnire de la Geneva, ministrul afacerilor externe al Omanului, care a acționat în rol de mediator la negocieri, a decolat de urgență spre Washington și s-a întâlnit vineri cu Vance, într-o ultimă încercare de a amâna decizia lui Trump privind atacul. Însă președintele SUA luase deja hotărârea.

Khamenei, urmărit pas cu pas câteva luni

Potrivit surselor The New York Times familiare cu detaliile operațiunii, CIA l-a monitorizat pe ayatollahul Khamenei timp de câteva luni, bazându-se pe o rețea de informatori creată încă din timpul războiului de 12 zile.

În cele din urmă, serviciile de informații americane au obținut date sigure despre ședința liderului iranian din 28 februarie și le-au transmis Israelului.

Mai mult, SUA și Israelul au aflat că în aceeași zi, la Teheran, urmau să aibă loc alte două întâlniri ale oficialilor iranieni din cadrul serviciilor de securitate și informații. Toate cele trei reuniuni au devenit ținte ale atacului.

Inițial, atacul a fost programat în timpul nopții. Însă tocmai ședința lui Khamenei a influențat amânarea atacului pentru dimineață. Liderul Iranului și aliații săi urmau să se întâlnească într-un loc unde se află nu doar reședința șefului republicii islamice, ci și birourile președintelui Iranului și ale Consiliului de Securitate Națională.

Sub lovitură, pe lângă liderul suprem, conform datelor serviciilor de informații, urmau să cadă și comandantul șef al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (CGRI), Mohammed Pakpour, ministrul apărării, Aziz Nasirzadeh, șeful Consiliului Militar, amiralul Ali Shamkhani (moartea tuturor celor trei fiind deja confirmată oficial), precum și alte figuri din conducerea politico-militară.

30 de bombe au căzut peste palatul ayatollahului

Operațiunea a început în jurul orei șase dimineața, când avioanele de vânătoare israeliene au decolat de la bazele lor. Pentru atacul vizând direct elita iraniană, conform surselor The New York Times, au fost folosite „relativ puține” avioane, însă toate erau înarmate cu muniție de înaltă precizie și cu rază lungă de acțiune.

La două ore și cinci minute după decolare, în jurul orei 9:40 dimineața, ora Teheranului, rachetele cu rază lungă de acțiune au lovit complexul de clădiri guvernamentale. Un purtător de cuvânt al IDF, într-un comentariu pentru The New York Times, a declarat că, în ciuda pregătirilor Iranului pentru război, Israelul a reușit să obțină o „surpriză tactică” în timpul atacului.

În momentul atacului, oficiali iranieni de rang înalt din cadrul serviciului de securitate națională se aflau într-una dintre clădirile complexului, iar Khamenei, într-o altă clădire din apropiere. După cum au precizat sursele The Wall Street Journal, avioanele de vânătoare israeliene au lansat 30 de bombe direct asupra reședinței liderului Iranului.

Netanyahu a anunțat că Ali Khamenei „nu mai este”

Semnele că liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, „nu mai este”, sunt din ce în ce mai evidente, a afirmat premierul Benjamin Netanyahu, sâmbătă seară, într-o declarație video adresată publicului israelian, citat de Times of Israel.

Armata israeliană a lovit decisiv sâmbătă dimineață capitala Iranului, Teheran, și a pus la pământ palatul ayatollahului Ali Khamenei. Evenimentul este documentat de imagini din satelit Airbus Defence and Space, consultate de publicația New York Times.

Televiziunea de stat iraniană a anunțat duminică, 1 martie, moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care a condus țara timp de 36 de ani. Anunțul a fost făcut de un prezentator vizibil emoționat și cu ochii în lacrimi.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE