Cum au schimbat bombardamentele cinci localități din Ucraina. „Acum trăim din sirenă în sirenă și mai ales în întuneric”

1. Bucha, orașul transformat într-o ruină

Ucraineanca Inna Sheremet își amintește cu drag cum își plimba zilnic câinele în pădurile din Bucha. Pe 24 februarie, la 5.00 dimineața, ea a auzit primele explozii, iar atunci totul a luat o altă întorsătură.

„Mi-am împachetat lucrurile, am luat câinele și am plecat”, a spus Sheremet pentru CNN. Femeia a plecat la timp, înainte ca apartamentul ei de la etajul 5 să fie bombardat și distrus.

Înainte de război, Inna mergea la prieteni, făcea grătare lângă bloc și ieșea cu bicicleta în oraș. Acum, totul e amintire, iar tânăra nu mai are aproape nimic.

„Toată viața mea înainte de război este distrusă. Tot ce mi-a mai rămas este o pungă mică cu haine și un câine”, a spus Inna.

Bucha, din regiunea Kiev, este unul dintre multele orașe devastate de invazia rusă. Naveta la serviciu și plimbările cu prietenii în weekend în parc au fost acum înlocuite cu ororile războiului. Milioane de ucraineni au fost fortați să fugă din calea bombardamentelor, căutând adăpost în țări vecine.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

2. Irpin, de nerecunoscut

Irpin, un oraș cu circa 62.000 de locuitori, se află la doar 30 de minute de Kiev. Pe măsură ce capitala s-a dezvoltat, mulți oameni au migrat în oraș, căutând liniște după orele de muncă.

Printre ei se numără și Olga Dobrelia. În urmă cu 13 ani, femeia s-a mutat la Irpin, exact în momentul în care orașul se transforma într-un refugiu pentru multe familii, mai ales de tineri. „Am iubit și îl vom iubi chiar și după război”, a spus Olga pentru CNN.

Rusia a început să bombardeze orașul încă din primele zile ale invaziei. Acum e distrus în cea mai mare parte.

Olga se adăpostește în subsolul casei sale, deoarece exploziile din apropiere „au dat un asemenea ecou, încât pământul s-a cutremurat sub picioarele noastre”.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

„Copiii plângeau și le era frică să se mute înapoi în casă”, a spus femeia.

Familia ei a fugit recent spre sud, la Cerkasî, la câteva ore distanță de Iripin.

„Acum, în Irpin, între două bombardamente, oamenii fug din adăpost ca să-și informeze rudele că sunt în viață sau să ceară ajutor. Uneori, încearcă să încălzească apă la un foc improvizat. O viață groaznică”, a mai spus Olga.

3. Cartierul rezidențial de lângă Kiev cu blocuri distruse

Cartierul rezidențial Borodeanka, de la periferia Kievului, a fost bombardat puternic de forțele ruse la o săptămână de la începutul invaziei. Obuzele au tot continuat să lovească, iar un bloc mare de apartamente a fost distrus de o rachetă.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

„Nu mai există Borodeanka. Este distrus aproape complet. Centrul orașului este pur și simplu îngrozitor. Borodeanka se află sub influența trupelor ruse, ei controlează această așezare”, a spus pe 5 martie șeful Administrației Regionale de Stat din Kiev, Oleksiy Kuleba.

Înainte să înceapă războiul, un bărbat pe nume Victor a declarat pentru CNN că avea un presentiment legat de ce avea să urmeze.

„Făceam zilnic naveta în capitală, unde lucrez de zeci de ani. Dar ultima dată când am plecat din Borodeanka îmi amintesc clar că am avut sentimentul că plec pentru ultima oară”, a spus el, pentru CNN.

Victor a rămas atunci la serviciu și a ținut legătura cu soția și copiii săi. Ei stau și acum baricadați, ascunți de ruși, fără curent, apă sau mâncare, încercând să supraviețuiască.

„Am asistat la cea mai josnică invazie. Sperăm că armata noastră și cei care ne ajută îl vor putea opri pe Putin pentru ca acest foc nemilos să nu se răspândească în Europa”, a mai spus Victor.

4. Cernihiv, locul unde se duc lupte grele

Orășelul Cernihiv are o istorie îndelungată, cu biserici care datează din secolul al XI-lea. Victoria Arișchenko s-a născut, a învățat și și-a început cariera acolo.

„Îmi place orașul pentru că sunt multe parcuri. Sunt străzi pietonale cu cafenele și restaurante. Era un stadion. Străzile era curate. Erau o mulțime de terenuri de sport, teatre și filarmonici”, a spus Victoria pentru CNN.

Liniștea și frumusețea orașului aveau însă să fie nimicite, odată cu începerea invaziei ruse.

O explozie auzită în depărtare a trezit-o la 5.00 dimineața pe Victoria, în ziua de 24 februarie. În acea zi, femeia spune că oamenii au continuat să trăiască normal, ca și cum nimic nu s-a întâmplat. Până a doua zi, când bombardamentele au ajuns și la ei.

„Când rachetele ne-au lovit casele noaptea și geamurile s-au spart, ne-am dat seama ce reprezintă totul pentru noi”, a spus femeia pentru CNN. Victoria susține că orașul nu mai are căldură, electricitate sau apă. Unii nu mai au nici benzină. Mâncarea e și ea puțină, iar când se aduce ceva la magazin, se formează cozi uriașe, la care stai și 3 ore.

„Acum trăim din sirenă în sirenă, mai ales în întuneric, când nimic nu este vizibil și nu este clar din ce parte poate veni pericolul.”

Ea a descris cum bombardamentele rusești deveneau din ce în ce mai frecvente în zonele în care oamenii se adunau în mod normal. Deoarece nu s-a convenit un coridor de evacuare, ea a spus că oamenii fug din oraș pe riscul lor, cu propriile mașini.

„Momentan sunt acasă. Suntem deja obișnuiți și ne petrecem zilele înăuntru, în ciuda faptului că luptele sunt în desfășurare. Noaptea, când există o amenințare, ne ascundem în subsolul clădirii noastre”, a spus femeia.

5. Mariupol: de la orașul liniștit, la dezastrul umanitar

Mariupol, unde Kremlinul spune că bombardamentele se vor opri numai când orașul se va preda, a fost cândva o urbe liniștită, plină de parcuri, piețe și fântâni.

Circa 400.000 de oameni locuiau în orașul-port de la marea Azov, iar odată ce războiul a început, locurile de adunare publice au devenit ținta atacurilor rusești.

Lucrurile de bază, precum apa curentă, gazul, electricitatea și serviciiile de comunicațiile au fost întrerupte. O maternitate și o școală au fost bombardate, precum și un teatru în care se adăposteau sute de familii. Săptămâna trecută, consiliul municipal a anunțat că circa 300 de persoane au murit în urma atacului de la teatru.

„Am învățat să facem distincția între sunetele pieselor mari de artilerie, ale pietrelor de grindină și căderea bombelor”, a declarat pentru CNN Tatiana Buli, directorul Muzeului de Artă Kuindzhi.

Pe 10 martie, Tatiana a spus că o bombă rusească a explodat în apropierea casei lor. Geamurile de la apartamentul lor au fost sparte, iar mașina lor a fost avariată. A doua zi, un obuz a zburat pe holul clădirii lor.

„Oameni au fost uciși. Speranța de evacuare e tot mai mică”, a spus ea.

În cele din urmă, Tatiana a reușit să scape împreună cu familia ei, câteva zile mai târziu, în timp ce luptele continuau. „În esență, cartierul nostru nu mai există. A fost ras de pe fața pământului”, a spus Tatiana.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

Urmărește-ne pe Google News