Cum fac rușii bani trimițându-se unii pe alții la război. De ce sunt folosite femei-recrutoare și ce comisioane primesc

Comentează

Vânzarea de contracte militare a devenit o afacere profitabilă în Rusia. Sistemul de recrutare pentru războiul din Ucraina este o industrie, iar recrutori din diverse medii câștigă comisioane substanțiale pentru fiecare voluntar trimis pe front, arată o investigație publicată de portalul independent Verstka.

Recrutarea pentru războiul din Ucraina a devenit o industrie înfloritoare în Rusia, implicând diverse categorii de cetățeni.

Mame aflate în concediu de maternitate, „autorități locale”, militari de carieră și foști specialiști în resurse umane câștigă bani convingând bărbați să semneze contracte cu Ministerul Apărării și să plece pe front.

Recrutarea de la alimentară

În toamna anului 2024, la casa de marcat a unuia dintre magazinele alimentare din Lipețk, sud-vestul Rusiei, doi oameni stăteau în picioare pentru apă și țigări. Konstantin, un bărbat puternic, cu părul grizonant, și un înalt funcționar regional, plătea.

„Ăsta e un preț al naibii”, a spus al doilea, Artur, îmbrăcat în haine neîngrijite și mirosind a alcool, uitându-se la sticla de apă de 80 de ruble (0,8 euro).

Împreună, s-au urcat apoi într-un SUV negru și au mers spre cartierul industrial al orașului, cu clădirile sale cu cinci etaje din epoca Brejnev.

„Există o șansă să-ți schimbi viața, a meditat Konstantin în timp ce conducea. Ești singur, șomer, un cerșetor”.

Artur nu l-a contrat. Băuse și împrumutase bani de la prieteni în ultimele luni și chiar reușise să ia o bancnotă de 5 ruble de la Konstantin, pe care îl cunoscuse abia în dimineața aceea.

Bărbații au intrat într-una dintre clădirile de cărămidă ale districtului, unde au fost primiți „ca oaspeți de onoare”, în afara rândului.

„Ce, încă nu ne-am hotărât? Cine ne va apăra?”

Niciunul dintre cei de la biroul de recrutare militară din Lipețk nu era interesat de serviciul militar, dar exact pentru asta veniseră Konstantin și Artur.

Prietenul meu a început să spună: «Ei bine, încă nu m-am hotărât». Iar angajata de la recrutări a spus: «Ce, încă nu ne-am hotărât? Cine ne va apăra?». A dat dovadă de un asemenea dar al elocvenței încât oricine ar fi semnat!

În timp ce șomerul era informat despre plăți și despre „datoria sa sacră”, funcționarul a intrat în biroul adjunctului comisarului militar pentru a primi comisionul. E doar unul dintre cazuri. Anterior, presa independentă a scris că rușii răpesc șomeri și bețivi și îi trimit pe front.

Sistemul de recrutare s-a transformat într-o rețea complexă, cu intermediari care primesc comisioane pentru fiecare recrut trimis la război.

Încasează între 50 și 3.670 de euro

Așa a ajuns Artur în mașina oficialului din Lipețk, care îl ducea direct la biroul de recrutare militară.

Sumele variază între 5.000 (circa 53 de euro) și 350.000 de ruble (3.670 de euro), în funcție de „statutul” clientului.

„Nu e nicio înșelăciune. Putea muri de la alcool sau de la droguri”

„Nu e nicio înșelăciune aici. Artur putea muri de la alcool sau droguri. I-am explicat: Ascultă, vei primi bani. Te vei întoarce un om respectat, dacă te vei întoarce. Nimeni nu i-a promis că nu sunt riscuri și că totul va fi bine", a declarat Konstantin, oficialul local implicat în proces, care are un „KPI”, normă de bărbați recrutați.

Recrutoarea Olga promite să organizeze un curs de instruire pentru operatori de drone la Iaroslavl. Andrei promite să-l plaseze în spatele frontului ca șoferi. Gheorghi garantează concediu la fiecare șase luni.

Toți sunt dispuși să plătească bilete de avion sau de tren, să ofere trei mese pe zi și cazare în timpul examenului medical. Dar aproape niciunul dintre ei nu își va vedea personal noii recruți.

„Dame de companie”, în rol de recrutoare

Recrutori experimentați spun că îi recunosc pe intermediari după aspect. „În principal sunt femei. Stau, caută pe cineva, îi conduc de braț. Și arată nepotrivit de strălucitor, ca niște dame de companie, se vede imediat că nu sunt angajatele noastre", a relatat Iaroslavl, angajat al primăriei Moscovei.

Arhiva foto

„Nu știu ce se întâmplă cu ei după aceea. Treaba mea este să-i conving să vină și să semneze. Nu mai vorbim după”

Unii recrutori lucrează de la distanță, publicând anunțuri în grupuri de Telegram și promițând diverse beneficii. „Nu știu ce se întâmplă cu ei după aceea. Sarcina mea este să vină și să semneze contractul. După aceea nu mai comunicăm, nu există legătură acolo”, a explicat o recrutoare numită Viktoria.

Vika promite că, cu ajutorul ei, va fi posibil să meargă pe front fără legitimație militară. Copiii mai mari ai candidatului vor fi admiși la universitate cu o bursă, iar cei mai mici vor participa gratuit la tabere de vară.

Familiei i se vor ierta datoriile de până la 10 milioane de ruble (104.000 de euro) și i se vor da 10 acri de teren. Orice proces va fi suspendat. Aceasta este doar o mică parte din beneficiile promise.

Zeci de bărbați o sună și îi trimit mesaje Viktoriei.

Programe oficiale de recompensare a celor care aduc recruți

Există și programe oficiale de recompensare a celor care aduc recruți. În Iaroslavl, nord-vestul țării, oricine „atrage un voluntar la comisariatul militar” primește inițial 30.000 (310 euro), apoi 100.000 de ruble (1.050 de euro).

În Ulianovsk, sus-vestul Rusiei, suma este de 150.000 de ruble (1.570 de euro).

Trebuie doar să-l controlezi. Să treci comisia medicală împreună cu el, să fii lângă el până la plecare. Și când pleacă, ți se va da un talon, mergi la administrație, îl dai și gata, a explicat un angajat al comisariatului militar din Ulianovsk.

„Abordarea umană”

Liza își construiește brandul personal ca recrutor pe o abordare umană. Spune că nu întrerupe contactul cu recruții, spre deosebire de colegii ei, comunică cu familiile lor, trimite soldaților bani pentru țigări și este chiar dispusă să le livreze telefoane sau tablete fără a cere bani înapoi.

„Le arăt și videoclipuri cu evacuarea cadavrelor”, a declarat o recrutoare numită Elizaveta. Totuși, ea recunoaște că trimite pe front „trei din cinci candidați”.

„Pe internet se spune: «Ah! Vrei să fii șofer? Hai, hai, conduci generali și colonei.» Și apoi, bam, îi schimbă hainele, îi iau telefonul și îl trimit pe front. Nu vreau să mă joc de-a sfânta, dar nu sunt pregătită să trăiesc cu asta; ar fi bani murdari.”

Unii recrutori locuiesc în străinătate în timp ce trimit ruși la război. Elizaveta, de exemplu, caută apartament în Istanbul în timp ce publică anunțuri de recrutare.

„Când încă un soldat a dispărut fără urmă, am încetat să mai fac publicitate. Deocamdată am luat o pauză clară”, a declarat Elizaveta.

Cu toate acestea, o săptămână mai târziu, contactele ei au reapărut în unul dintre cele mai mari canale Telegram despre serviciul militar pe bază de contract.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
ALTE ȘTIRI
proces-calin-georgescu-s-31
ReportajExclusiv
28 sept.
Călin Georgescu, în sala de judecată. Ce a făcut în timpul procesului în care e acuzat de complicitate la tentativă de lovitură de stat
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunţat, luni, intrarea în vigoare a unor modificări legislative importante privind drepturile consumatorilor şi combaterea practicilor comerciale incorecte.
28 sept.
ANPC anunță reguli noi pentru comercianți: dispar etichetele ecologice false și reclamele înșelătoare. Ce drepturi au consumatorii la garanții și reparații
MONDEN
Concurenții de la „Burlacii: Foc în Paradis” | Foto: PRO TV
Exclusiv
28 sept.
Cum a fost pentru Karim Chaker experiența de la „Burlacii: Foc în Paradis”: „Am făcut de toate”
Anca Dumitra
28 sept.
Fiul Ancăi Dumitra a început grădinița. Cât plătește actrița din Las Fierbinți pentru educația băiatului
POLITIC
Traian Băsescu a fost președintele României în perioada 2004-2014. Foto: Profimedia
28 sept.
Traian Băsescu a tras concluzia despre Guvernul lui Siegfried Mureșan, cu două zile înaintea votului din Parlament
Cristian Tudor Popescu este gazetar din 1990
28 sept.
Cristian Tudor Popescu dă de pământ cu Grindeanu „Știucă” și ambasadoarea SUA! Ce spune ziaristul despre „contractul păgubos” pentru România
Ultimele știri
01:06
Gică Hagi dă de înțeles că pleacă de la națională, după rușinea cu Bosnia: „Cu sau fără mine, trebuie să producem calificări! Eu sunt vinovat, am planificat prost”
00:46
Vladimir Putin mărește efectivele armatei Rusiei. Moscova majorează cu 27% cheltuielile militare pentru 2027
00:17
O femeie a născut gemeni la 3 zile distanță unul de altul: „Un caz cu adevărat unic”
28 sept.
Lewis Hamilton și-a cumpărat un Ferrari F40 care a stat 35 de ani într-un garaj. Mașina avea doar 69 km
TRENDING
28 sept.
Horoscop 29 septembrie 2026. Gemenii au șansa de a rezolva probleme importante, cu condiția să-și asume cea mai mare parte a efortului necesar
28 sept.
Bilanțul activității Parchetului European în mandatul Laurei Codruța Kovesi, care expiră pe 31 octombrie: Numărul anchetelor a crescut, dar au existat și probleme
28 sept.
A murit Patrick André de Hillerin. Jurnalistul, cofondator al Academiei Cațavencu, avea doar 52 de ani
28 sept.
Cum a fost surprinsă Simona Halep alături de iubitul ei, Dorin Mateiu. S-au sărutat în mașină
O cabină de avion din clasa business este echipată cu scaune individuale spațioase ce includ perne decorative, mese rabatabile și opțiunea de a se transforma într-un pat orizontal complet întins
28 sept.
Cea mai curată companie aeriană din lume folosește așternuturi din PET-uri și scoici reciclate și scaune cu tehnologie NASA
Un cartier din orașul Dubrovnik
28 sept.
Cum a reușit Dubrovnik să învingă supra-turismul. Primarul Mato Franković dezvăluie strategia care salvează „Perla Adriaticii”
Uleiul de cocos, considerat mult timp un „superaliment”, este acum sub lumina reflectoarelor, iar cercetătorii contestă beneficiile atribuite sănătății inimii.
28 sept.
Cum afectează uleiul de cocos inima, cardiologii desființează superalimentul: „Este o relație complicată”
Baterie externă neagră cu cablul de alimentare conectat
28 sept.
Un avion s-a întors din drum deasupra Atlanticului după ce o baterie externă a luat foc. De ce este interzisă folosirea acestor dispozitive în timpul zborului
Nave de croazieră la apusul soarelui pe Dunăre
28 sept.
Croaziera de opt zile care străbate patru țări europene, pe Dunăre, la bordul unui hotel plutitor de lux
Sâmbăta Morților- Moșii de toamnă 2026
27 sept.
Moșii de toamnă 2026: data exactă a Sâmbetei Morților și ce se face în această zi
Lingură de lemn pe oală
26 sept.
De ce să pui o lingură de lemn peste oală
Conservă de ton
26 sept.
Cum citești eticheta la conserva de ton: ce înseamnă zona FAO și tipurile de ton
Noua carte de identitate, prezentată de MAI. FOTO: Vlad Chirea
25 sept.
Cum îți faci cartea electronică de identitate în 2026: pași, costuri și acte necesare
O mașină de poliție parcată
28 sept.
România a cumpărat software de supraveghere de la o companie rusă care a ajuns în agenții europene de aplicare a legii - Politico
Grătar cu foc deschis autorizat lângă o stație GPL din Crevedia, la trei ani de la explozia din 2023
28 sept.
Grătar cu foc deschis autorizat lângă o stație GPL din Crevedia, la trei ani de la explozia din 2023
Studenţii din România pot beneficia de reduceri substanţiale la transportul feroviar în anul universitar 2026-2027.
28 sept.
Studenții pot plăti cu 90% mai puțin pentru biletele de tren. Cine beneficiază de reducere și ce trebuie să știe
Unul din trei clienți care utilizează iZi, agentul conversațional cu inteligență artificială dezvoltat de eMAG, revine pentru a căuta alte produse.
28 sept.
Ce va fi de Black Friday la eMAG și cum puteți ghici data: „Mizăm pe AI pentru vânzări mai mari”
Blocuri în construcție, fotografie cu caracter ilustrativ. Foto: Shutterstock
28 sept.
În loc să urlăm APOCALIPSA, nu luăm și noi banii ăia de unde sunt? Din închirieri, de exemplu?
Sinteza Zilei, Antena 3 CNN. Sursa foto: captură Youtube / Antena 3 CNN
Analiză
25 sept.
Monologuri în loc de dezbateri: cum arată talk-show-urile televiziunilor de știri
Nicu;or Dan
24 sept.
Când jumătate trag „hăis” și jumătate „cea”
stalp-energie-cifre-piata-energie
23 sept.
Energia României sub Bolojan: între promisiuni, proiecte întârziate și o arhitectură energetică în criză