De la covrigi și nuci la recompense bănești! Psihologul Libertatea, despre cum s-a schimbat plata colindătorilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cum s-a schimbat plata colindătorilor de-a lungul timpului? De ce s-a trecut de la covrigi și nuci la recompense bănești și când s-a făcut această schimbare? Ne explică specialistul Libertatea, psihologul Cezar Laurențiu Cioc.
Românii au cele mai multe și mai diversificate colinde din lume. Dacă americanii au doar acel “trick or treat” de Halloween, la români există o mulțime de melodii specifice Crăciunului și Anului Nou, precum Moș Ajun, Steaua, Sorcova, Plugușorul, Capra sau Ursul. Colindele în sine sunt cântece care însoțesc ritualuri ce încep, de obicei, în ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. În special la sate, dar și la orașe, colindătorii se îmbracă în straie de sărbătoare și trec pe la toate casele vecinilor - sau, după caz, pe la apartamentele vecinilor - pentru a le ura, în versuri, sănătate și belșug celor are îi ascultă. Se spune că e bine să primești colindătorii, că-ți aduc noroc!
În trecut, colidătorilor li se ofereau ca răsplată pentru urări plăcinte, nuci, cozonaci, colaci, cârnați, friptură sau un pahar de vin ori de tărie. Astăzi însă, colindătorii primesc doar bani, iar tradiția românească a colindatului a devenit una economico-financiară. Ce a determinat trecerea de la afectiv la monetar?
Cum s-a schimbat plata colindătorilor de-a lungul timpului. Oare în viitor îi vom plăti cu cardul?
“La noi, tradiția colindelor dateză de pe vremea când dacii stăpâneau aceste locuri. După ce au colonizat Dacia, romanii au fost colindați de femeile și copiii dacilor, care urmăreau să diminueze astfel agresivitatea colonizatorilor. Urările erau reprezentate de o bună rodire a pământului, fertilitate și viață lungă. La vremea aceea, supraviețuirea oamenilor peste iarnă depindea de cât de bună fusese recolta din toamnă și de cât de mari erau proviziile. De aceea, colindătorilor li se ofereau în dar plăcinte, nuci, cozonaci, colaci, cârnați, fripturi, vin ori tărie, pentru că acestea reprezentau moneda principală de schimb și de ele aveai nevoie ca să supraviețuiești lungilor ierni mioritice. Banii în sine, deși existau sub formă de monede rudimentare, nu aveau valoare peste iarnă. Odată cu creștinarea Daciei și aparitia lui Iisus Hristos ca reper, colindele au căpătat cararacter religios. Oferirea de produse colindătorilor s-a păstrat până în perioada comunistă, când era o adevărată provocare să obții produse alimentare, chiar dacă aveai bani”, a explicat psihologul.
Trecerea la recompensarea bănească a colindătorilor s-a făcut, pe nesimțite, după 1989. “Dacă în trecut produsele alimentare erau de valoare, pentru că erau rare, astăzi mâncare se găsește din belșug în magazine, problema o reprezintă banii. Acesta este motivul principal pentru acum se dau bani colindătorilor, iar ei se uită urât la tine dacă le oferi nuci sau cozonaci ca răsplată pentru urările pe care ți le-au făcut. Viitorul ar putea fi amuzant, din acest punct de vedere, pentru că dacă se vor adapta vremurilor, colindătorii ar putea umbla cu POS-ul la ei, iar noi i-am putea plăti cu cardul”, a încheiat Cezar Laurențiu Cioc, psiholog la Institutul de Cercetare și Dezvoltare a Potențialului Uman din București.
