Dacă nu primiţi colindătorii o să vă meargă rău

Născută în secolul al IV-lea, ideea de a sărbători Crăciunul pe data de 25 decembrie îşi are originea în dorinţa Bisericii Catolice de a eclipsa festivităţile păgâne ce serbau naşterea zeului Mithras, zeul-Soare. Prin urmare, s-a stabilit şi s-a înrădăcinat tradiţia creştină că în această zi a venit pe lume, de fapt, Iisus Hristos.

• Colindele, precum “Pluguşorul”, însoţesc bucuria Naşterii Domnului, începând cu 23 sau 24 decembrie. Ele transmit urări de sănătate, viaţă lungă şi belşug în anul ce vine pentru cel colindat. Din bătrâni se spune că dacă gazdele nu-i primesc pe colindători ori nu le oferă daruri, se crede că efectele colindului sunt inverse, pe aceştia urmând să-i aştepte necazuri şi durere.

• “Steaua” este un alt colind larg răspândit mai ales în rândul copiilor. Se merge “cu Steaua” – ce aminteşte de steaua ce i-a ghidat pe cei trei Magi pentru a găsi ieslea unde se năştea Mesia – din prima zi de Crăciun până la Bobotează (6 ianuarie).

Cu «Sorcova», în Prima zi din an

• “Sorcova” e un alt obicei din perioada Sărbătorilor de iarnă răspândit în rândul copiilor. “Sorcovitul” – cu urarea tradiţională de “Tare ca piatra/ Iute ca săgeata/ Tare ca fierul/ Iute ca oţelul” – se face cu un băţ în jurul căruia sunt împletite flori din hârtie colorată. De regulă, se merge cu “Sorcova” doar în prima zi a Noului An.

Recomandări

Reacția mercenarilor lui Horațiu Potra când au aflat că alegerile au fost anulate: „Acuma trebuie făcut ceva, mers peste ei și dat foc!”

• “Capra”, “Ursul”, “Căiuţii” sunt jocuri populare cu măşti, ce se practică, în general, până de Sf. Vasile (1 ianuarie), în prima zi a Noului An. Cu o vechime ce coboară în negura timpului, ele ironizează personajele negative ale aşezării respective, dar au şi rol de ritual magic, alungând duhurile rele, într-o ancestrală comuniune a oamenilor cu zei.

Astăzi, în Ajun de Crăciun, în Banat se practică obiceiul «măturatului»

♦ În Moldova există credinţa că nu e bine să ai lucruri împrumutate pe durata Sărbătorilor de iarnă. De aceea, în preajma Crăciunului, se recuperează ori se restituie tot ce e de împrumut. Tot în Moldova, de Crăciun, fetele pun peste noapte la fereastră o farfurie cu diverse bucate tradiţionale. Băiatul care le e ursit va veni să guste din ele.

♦ În Banat, în Ajun de Crăciun, sătenii mai practică şi azi obiceiul “măturatului”. Gazda aduce paie în casă, împrăştiindu- le prin camere. Sub paie pune grâu şi porumb, ce se lasă până în a doua noapte de Crăciun, când totul este măturat, pentru ca anul viitor să aibă parte de roade bogate şi mai mult belşug decât în anul care a trecut.

♦ În Muntenia, în Ajun, unele femei se scoală înainte de ivirea zorilor şi aruncă spre răsărit mâncare păsărilor din ogradă. Astfel, se crede că orătăniile nu vor mai strica semănăturile din grădină. Bărbaţii ating cu mâna toate lucrurile şi uneltele din gospodărie, ca să le fie drag şi-n noul an să le folosească pentru agricultură.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro