De ce mandatul scurt al lui Liz Truss este văzut ca un avertisment pentru liderii statelor UE
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Demisia premierului britanic Liz Truss, după doar 45 de zile de mandat, este un avertisment pentru toți liderii din Europa că pot avea parte aceeași soartă, dacă nu reușesc să ia măsuri pentru a răspunde nemulțumirii populației tot mai afectate de costurile ridicate de trai, relatează New York Times.
Cuprins:
„Prețurile au crescut la toate”, spune Simonetta Belardi, o femeie de 69 de ani, din Italia, care învinovățește războiul din Ucraina pentru costurile astronomice. „Nu vor decât arme, arme, arme. M-am săturat de ei”.
Acest sentiment nu se oprește doar în piețele din Italia, ci a fost manifestat și în timpul protestelor săptămânale care au loc în Germania sau la tentativa de grevă generală declanșată marți în Franța. El provoacă temeri liderilor europeni, care se pregătesc pentru o iarnă care s-ar putea dovedi extrem de dificilă.
Chiar dacă problemele economice ale Marii Britanii au fost în mare parte autoprovocate de propuneri fiscale nefinanțate, demisia de joi a prim-ministrului Liz Truss a transmis poate cel mai clar semnal de până acum privind pericolul politic care îi așteaptă pe cei care nu reușesc să abordeze inflația și erodarea nivelului de trai, indiferent de cauză.
Cele mai grave tulburări sociale din ultimii 50 de ani
Situația este, probabil, și mai gravă în Europa continentală unde rata anuală a inflației din Uniunea Europeană a ajuns la cea mai ridicată valoare din ultimele decenii - 10,9% în septembrie, în creștere față de 3,6 cu un an mai devreme. De vină pentru această valoare este și tentativa UE de a elimina dependența de gazul rusesc.
Mario Draghi, prim-ministrul demis al Italiei și un arhitect al unității Europei împotriva Rusiei, a avertizat că se vor întâmpla multe dacă Europa nu va ajunge la un acord care să limiteze prețurile la importurile alternative de gaze naturale. Acest acord nu a putut fi realizat la reuniunea Consiliului European de joi, după ce Germania s-a opus.
Creșterea în spirală a costurilor cu energia, a spus Draghi într-un discurs la ONU în septembrie, va „pune în pericol redresarea economică, va limita puterea de cumpărare a familiilor și va dăuna capacităților de producție ale întreprinderilor”. De asemenea, el a avertizat că „ar putea compromite angajamentul țărilor noastre față de Ucraina”.
Grevele și protestele față de creșterea costului vieții riscă să ducă Europa într-o perioadă de tulburări sociale nemaivăzute din anii ’70. „Am văzut acest lucru după Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial și, de asemenea, în anii ’70”, a spus Kurt Vandaele, cercetător senior la Institutul European al Sindicatelor. „Au fost valuri de greve asociate cu o adevărată creștere a inflației”.
În Italia, sindicatele cer ca guvernul să cheltuiască mai mult pe subvenții pentru energie pentru a ajuta micii producători, dar și fermierii, care au de suferit din cauza costului îngrășămintelor, care sunt produse cu gaz sau potasiu din Rusia.
Săptămâna aceasta, fostul prim-ministru Giuseppe Conte, care și-a luat un rol de erou populist al săracilor din sudul Italiei, a anunțat că se va alătura unei mari demonstrații plănuite pe 5 noiembrie, pentru a cere pacea pentru Ucraina și încetarea transporturilor de arme. Criticii spun că el pledează pentru capitularea Ucrainei.
Viitorul guvern de dreapta al Giorgiei Meloni va trebui să lupte pentru a reduce inflația fără a crește deficitele bugetare deja ridicate. Premierul demis Mario Draghi, un fost președinte al Băncii Centrale Europene, a susținut că un deficit mai mare ar speria piețele internaționale, ar crește ratele dobânzilor și ar afecta italienii.
Dilema: sprijin pentru Ucraina sau măsuri pentru reducerea inflației
Întrebarea la care trebuie să răspundă liderii europeni este dacă vor putea rezolva criza energetică și să mențină linia dură împotriva lui Putin în același timp.
Statele baltice, care au fost cel mai puternic lovite economic, au subliniat că opoziția față de Putin rămâne prioritatea. Estonia a ajuns luna trecută la o inflație de 24%, cea mai mare din Europa, în timp ce în Lituania și Letonia variază în jur de 22%.
Sprijinul pentru partidul naționalist de extremă-dreapta al Estoniei a crescut cu doar șase luni înainte de alegerile parlamentare, deși nu și-a arătat nicio simpatie pentru Vladimir Putin și susține în continuare trimiterea de arme în Ucraina.
Sentimentele proruse și anti-UE și anti-NATO au fost vizibile în Cehia unde circa 70.000 de persoane au ieșit în stradă la început de septembrie. Cu toate acestea, guvernul proeuropean și-a menținut poziția privind războiul. În Cehia, inflația este de 17,8%.
Dar în Ungaria, afectată și ea de o inflație de peste 20% din cauza creșterii prețurilor la energie pentru uz casnic, premierul Viktor Orban a abordat o politică de denunțare a sancțiunilor împotriva Rusiei în căutarea unor acorduri cu Gazprom pentru furnizarea de gaze naturale.
În România, unde inflația e la 15%, au început să se înmulțească protestele față de creșterea prețurilor, dar pozițiile proruse sunt izolate. „O să stăm la lumânare, cu scumpirile astea. Ne-au dat peste cap”, se plângea o persoană din mediul rural, intervievată de Libertatea.
În statele din estul Europei, care sunt printre cele mai sărace și mai conservatoare țări, zeci de mii de protestatari ies în stradă săptămânal, combinând critica față de prețurile mari cu sprijinul pentru Ucraina în război, amintește New York TImes.
Îngrijorări majore sunt resimțite și în Vest. Astăzi, 67% dintre germani se îngrijorează de creșterea costului vieții - cu 16% mai mare decât anul trecut. În Leipzig, peste 1.000 de germani au ieșit în stradă cu mesaje precum „țara noastră mai întâi”.
În Franța, grevele și demonstrațiile câștigă în intensitate, deoarece teama de erodare a standardelor de viață domină preocupările, spun sondajele. Marți, principalele sindicate din Franța au condus manifestații de amploare la Paris, cu zeci de mii de persoane care au scandat pentru creșterea salariilor, iar un sondaj realizat de compania de sondaje IFOP, săptămâna trecută, a constatat că sprijinul pentru Ucraina a scăzut cu aproximativ 5% față de luna mai.
În august, președintele Emmanuel Macron le-a cerut oamenilor să îndure dificultățile economice ca o dovadă de solidaritate cu Ucraina, iar eforturile de conservare au redus consumul de energie al Franței cu 14%. Este datoria Franței să „accepte prețul libertății și al valorilor noastre”, a spus domnul Macron.
Deși există încă o opoziție generală față de Rusia, cu privire la problema sacrificării puterii de cumpărare pentru a sprijini Ucraina, „opinia publică este mult mai divizată”, a spus Adrien Broche, coautorul unui studiu care arată că doar o treime dintre francezi sunt acum de acord cu suportarea consecinţelor economice ale războiului.
