De ce nu putem sa relansam turismul?

Am fost si eu, la sfarsitul saptamanii trecute, sa vad la fata locului „minunea” reinvierii Litoralului romanesc din propria-i cenusa. Increzator in imaginile idilice zugravite de ministrul turismului, am vrut sa observ ce-i asteapta pe zecile de mii de turisti straini cu care suntem „amenintati” pentru vara anului 2002. Trei zile mi-au fost de-ajuns pentru a-mi mai tempera optimismul insuflat de guvernanti. Am constatat ca NU putem sa relansam turismul:
– cand, o data ajuns la hotel, dai peste un receptioner acru, caruia abia-i scoti vorbele din gura
– cand, o data ajuns la receptie, afli ca parcarea si piscina se platesc separat. In orice loc din lumea asta, cele doua facilitati fac parte din dotarile hotelului, care-i dau, de altfel, si stelele aferente
– atat timp cat, intr-o camera de 1.600.000 de lei pe noapte (adica peste 50 de dolari!), miroase a igrasie, curge dusul, mozaicul din baie este ciupit, iar oglinda a devenit cenusie pe la margini de-atata uitat in ea
– atat timp cat, la hotel, pe scari nu-i lumina, iar pe holuri functioneaza doua becuri din cinci
– cand nu exista la receptiile hotelurilor nici un prospect de prezentare in vreo limba straina, iar la restaurante nu sunt „menu”-uri decat in romaneste
– cand, pe plaja, cateva mii de oameni impart doar unul sau doua dusuri, in cazul bun in care ele exista
– atat timp cat peste tot esti servit de zilieri care n-au nici in clin nici in maneca cu serviciile turistice
– cand, peste tot – la hoteluri si in restaurante – in glastre zac flori vestejite de zile intregi, semn care tradeaza o paguboasa mentalitate a nepasarii
Sunt, poate, amanunte pe care deja nu le mai bagati in seama. Pentru ca romanul – obisnuit, din pacate, cu mizeria, incropeala si prostul gust – nu mai este atent la detalii. Turistul strain, insa, le va observa si, in cazul in care s-a lasat amagit de vreo agentie din tara lui, a doua oara nu va mai calca pe Litoralul romanesc.

Urmărește-ne pe Google News