Cuprins:
De la flăcări eterne până la nisipuri cântătoare, aceste enigme naturale provoacă curiozitatea cercetătorilor din întreaga lume. Iată câteva dintre cele mai fascinante mistere ale naturii care așteaptă încă să fie pe deplin elucidate:
Flacăra Eternă din New York
În Parcul Chestnut Ridge din New York se află o cascadă neobișnuită numită Eternal Flame Falls. O flacără pâlpâitoare arde într-o nișă stâncoasă, protejată de apa cascadei. Acest fenomen este extrem de rar.
26. Eternal Flame Falls, New York, USA 🇺🇸 pic.twitter.com/DrTfi41IgB
— Lost Temples™ (@LostTemple7) December 7, 2024
Potrivit geologului Giuseppe Etiope, există mai puțin de 50 de flăcări eterne în întreaga lume. Gazul natural inflamabil, creat în condiții de temperaturi extrem de ridicate, se scurge din subteran, alimentând constant flacăra.
Ce este neobișnuit la flacăra din New York este că sursa sa, aflată la peste 400 de metri sub pământ, este relativ rece. Cercetătorii au propus teoria că minerale precum fierul sau nichelul ar putea acționa ca un catalizator pentru flacără.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8d447460ed0fd43dc02c2d2a49e8607b.jpg)
Anghilele europene din Marea Sargaselor
Migrația anghilelor europene către Marea Sargaselor rămâne un mister și în prezent. Deși s-a descoperit că acestea parcurg distanțe de peste 5000 km pentru a ajunge în această regiune din Atlanticul de Nord, multe aspecte ale călătoriei lor sunt încă necunoscute.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/anghilele-europene-din-marea-sargaselor-1024x597.jpg)
Oamenii de știință nu au reușit să găsească anghile adulte sau ouă în Marea Sargaselor, ceea ce pune sub semnul întrebării ipoteza că aceasta ar fi zona lor de reproducere. Înțelegerea acestui proces este crucială, având în vedere că numărul anghilelor care ajung în Europa a scăzut cu 95% din anii 1980.
Craterul Savonoski din Alaska
În sud-vestul Alaskăi se află un lac aproape perfect circular, cu un diametru de peste 500 de metri și o adâncime de peste 100 de metri. Originea craterului în care s-a format lacul rămâne un mister.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/craterul-savonoski-din-alaska-1024x597.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a229ed54b71ccb2460fe63c4bd1135a9.jpg)
Cercetătorii au încercat să găsească dovezi ale impactului unui meteorit, însă retragerea ghețarilor ar fi putut șterge orice urmă. O altă teorie sugerează că ar putea fi rezultatul unui maar vulcanic – o erupție cauzată de contactul dintre magmă și apa subterană.
Nisipurile cântătoare din China
În mai multe locuri din lume, inclusiv în Dunhuang, China, se poate auzi un sunet asemănător unui zumzet atunci când nisipul se rostogolește pe dune. Acest fenomen, cunoscut sub numele de „nisipuri cântătoare”, poate fi auzit uneori de la o distanță de până la 10 km.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/nisipurile-cantatoare-din-china-dunhuang-china-1024x597.jpg)
Deși s-au identificat anumite condiții necesare pentru producerea sunetului, precum dimensiunea, forma și conținutul de silice al nisipului, motivul pentru care frecvențele generate sună ca o melodie rămâne un mister.
Cercurile zânelor din Deșertul Namib
Petele goale de vegetație din pajiștile aride ale Deșertului Namib, supranumite „cercurile zânelor”, au intrigat oamenii de știință timp de decenii. Unii cercetători au sugerat că colonii de termite ar fi responsabile pentru formarea lor.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1f09618b2dbce405aff8e0163728d373.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/cercurile-zanelor-din-desertul-namib-1024x597.jpg)
Într-un studiu din 2022, un grup de cercetători nu a găsit dovezi ale prezenței insectelor în cercurile studiate. În schimb, ei au propus teoria că aceste zone sacrifică vegetația pentru a devia mai multă apă către zonele cu iarbă.
„Aceste ierburi ajung într-un cerc deoarece aceasta este structura cea mai logică pentru a maximiza apa disponibilă pentru fiecare plantă individuală”, a declarat ecologistul Stephan Getzin pentru CNN în 2022.
Cazanul Diavolului din Minnesota
În Parcul de Stat Judge C. R. Magney din Minnesota, o parte din apa râului Brule dispare într-o gaură cunoscută sub numele de Devil’s Kettle (Cazanul Diavolului). Timp de ani de zile, vizitatorii curioși au aruncat diverse obiecte în apă pentru a încerca să-i urmărească traseul.
The Devil's Kettle (North Shore - Minnesota) pic.twitter.com/muyptsBLLg
— Logan Weatherford (@logweather) May 14, 2016
În 2017, hidrologii au comparat cantitatea de apă de deasupra și de sub cascadă, descoperind că era aproape identică. Acest lucru sugerează că apa nu dispare, ci se întoarce în râu la baza cascadei.
Cu toate acestea, locul exact unde apa reapare rămâne necunoscut. Potrivit hidrologului Jeff Green, citat de Business Insider, curenții puternici ar fi distrus obiectele aruncate în apă.
Luminile cutremurelor din Mexic
În timpul cutremurului de magnitudine 7.0 care a lovit Acapulco în 2021, oamenii din Ciudad de Mexico au observat lumini stranii pe cer. Deși fenomenul luminilor asociate cutremurelor a fost documentat de secole, nu toți experții sunt convinși de existența lor.
JUST IN 🚨 Power flashes seen in Mexico as powerful earthquake hits the city. pic.twitter.com/9CmURK3tzm
— Insider Paper (@TheInsiderPaper) September 8, 2021
Unii oameni de știință studiază aceste lumini în speranța de a le folosi ca un sistem de avertizare timpurie pentru cutremure. Cu toate acestea, cauza exactă a acestor flashuri rămâne necunoscută.
Lacul Hillier din Australia
Lacul Hillier, situat pe coasta de vest a Australiei, este cunoscut pentru culoarea sa roz vibrantă. Cercetătorii au studiat microbiomul apei și au descoperit o varietate de bacterii, virusuri și alge care contribuie la această nuanță neobișnuită.
Lake Hilliers bright pink waters look almost too magical to be real. Surrounded by lush greenery and the deep blue ocean.
📍: Lake Hillier, Western Australia#SkyPerth #SeeAustralia #LakeHillier #WesternAustralia #ComeAndSayGday #AerialViews #NatureWonder #DronePhotography pic.twitter.com/UqpWmkiDk7
— Sky Perth (@skyperthwa) March 5, 2025
În 2022, o cantitate mare de precipitații a diluat salinitatea lacului, reducând intensitatea culorii. Oamenii de știință cred că nuanța roz intens va reveni pe măsură ce mai multă apă se va evapora.
Fosse Dionne din Franța
În Tonnerre, Franța, se află un izvor misterios numit Fosse Dionne. Deși a fost folosit timp de secole, originea exactă a apei care țâșnește cu un debit de peste 300 de litri pe secundă rămâne necunoscută.
TIL there's a #spring in #France, called Fosse Dionne, with an ancient village growing around it. The spring produces up to 300 l/s from an underground flow, feeding from rivers that vanish (sip into #karst) some 40 km away! Divers died trying to explore the #caves. https://t.co/zfnKO74khY pic.twitter.com/FBIC0tw26e
— mostaleoht 🇺🇦 (@mostaleoht) August 16, 2020
Culoarea apei variază de la verde la albastru și maro, în funcție de condițiile meteorologice.
Deși aproximativ 400 de metri din traseul subteran al izvorului sunt cunoscuți, explorarea în continuare s-a dovedit periculoasă, unii scafandri pierzându-și viața în încercarea de a descoperi secretele Fosse Dionne.
Aceste mistere naturale continuă să fascineze și să provoace comunitatea științifică. Pe măsură ce tehnologia și metodele de cercetare avansează, oamenii de știință speră să descopere noi indicii care să-i ajute să elucideze aceste enigme ale naturii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_889f174e00e123be807fb5a8d845a837.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_5ac8cf35304509bd2a98551c7bc5d112.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_6454574197e1cad09ab8736855a948dc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ff9efb452bc592a5cdc8cc18daa680bb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0a761f1e60c41b52967d3d0212739f80.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bb31dce375ba94289b76be4b65ce7fc0.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_bd66b79e46977cdefa85bb233c3f1c8d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_5eb886b439f2e1b85a392b33b893aaf8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_1162720b886271f0cf58e5de529b9916.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_bcff1d430adfcb71b6c6da9c97b5a3e6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d66c8bf4b7ba403b4b2536beedeb3363.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_d8d36af62282d5194281f99224bdddeb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_ff0c794c2344a00fd5f90a4db7d0e4e0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_fcf0ae5dcd54b577d30de8efd7204f6f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_ee5c25ea601684ae429b9d1b69f207da.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_04d3c7147f30e5952fce1d78cfe6a425.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b9424f1cb3e4ab0f8649fa2d8c72bc1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2b5f0ee35915207c509bf9e4a727e35a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_6e9061bbacac1413fd230996e42d2732.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_6949c210e9d38679aa4208ffd5cc3c6d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_d7a7274f8ac64bfed254c677700f210b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_ebd1dc6205d306ecba730f57d0330e7b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_62792b2c080867498dd63d59e2046483.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.