Care sunt secțiile pentru care universitățile de stat nu au suficienți profesori. Unele sunt exact cele unde românii sunt, teoretic, tari
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cinci universități din România au explicat pentru Libertatea ce a creat deficitul de cadre didactice, care sunt specializările în cea mai mare criză și ce soluții au găsit pentru a suplini lipsa.
Cuprins:
- Matematică, informatică și inginerie, domeniile cu cel mai mare deficit
- Probleme și la Medicină și Drept, în Galați
- Cauzele: pensionări multe, bani puțini, birocrație complicată
- Doctoratul, mai mult o piedică
- Peste 3.000 de profesori care au depășit vârsta de pensionare predau încă în universități
- Angajează specialiști din diferite domenii ca profesori asociați
- Un salariu de debutant pleacă de la doar puțin peste 3.000 de lei
- „O mai redusă calitate a procesului educațional”
- Doctoratul industrial poate fi o soluție
„Săptămânal ne întâlnim la universitate cu un nou investitor, însă nu putem produce mai mulţi absolvenţi pentru că nu mai avem cadre didactice. Dacă vrem să îl angajăm pe Bill Gates, nu putem pentru că nu ne permite legislaţia”, spunea la sfârșitul lunii mai Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnice din Timișoara, într-un comunicat de presă.
El afirma că de mai mulți ani, România se confruntă cu o criză de specialiști în informatică și tehnologie, mai ales în vest. Politehnica Timișoara, atrăgea el atenția, nu mai are capacitatea de a-i pregăti pe studenți în aceste specializări pentru că nu are suficienți profesori.
Industria IT este considerată unul dintre pilonii de bază ai economiei românești. În 2020, la nivelul Uniunii Europene erau 8 milioane de persoane angajate în sectorul IT, potrivit Eurostat. La nivel național, Finlanda și Suedia au cea mai mare rată de specialiști IT, de peste 7,5% din totalul angajaților, în timp ce Grecia și România sunt la coada clasamentului. Noi avem doar 2,4% specialiști IT din totalul celor cu loc de muncă.
Matematică, informatică și inginerie, domeniile cu cel mai mare deficit
Pornind de la situația reclamată de rectorul din Timișoara, Libertatea a întrebat alte universități de stat din țară dacă se confruntă cu același deficit de cadre didactice titulare, care este acesta și în ce domenii. Au răspuns cinci dintre acestea: Universitatea București, Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Universitatea „Ovidius” din Constanța. Iar situația este aproape identică de la un punct cardinal la altul.
<strong>Lipsa profesorilor nu este o problemă la nivelul întregii instituții, deficitul se resimte la anumite facultăți, în special în domeniile informatică, matematică și științe economice este concluzia generală a acestor universități. </strong>
La Universitatea de Vest din Timișoara, spre exemplu, nevoia cea mai mare este pentru pozițiile de asistent universitar sau de cercetare și de lector în domeniile informatică și științe economice, potrivit răspunsului instituției la solicitarea Libertatea.
Probleme și la Medicină și Drept, în Galați
La „Dunărea de Jos” Galați, pe lângă IT, cererea educațională este ridicată și la Medicină și Drept, iar asta „necesită urmărirea numărului de cadre didactice”. Dificultăți în asigurarea numărului de profesori titulari sunt și în domeniile ce țin de științele educației, la Cluj.
„Este necesară asigurarea continuității prezenței cadrelor didactice care să acopere competențele didactice și științifice pentru fiecare specializare. Cererea poate fi satisfăcută numai în condițiile în care universitatea dispune de resurse umane și materiale corespunzătoare”, spune Lucian Puiu Georgescu, rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați.
Facultățile din structura Universității „Ovidius” din Constanța spun că au suficienți profesori titulari, dar recunosc că au avut mereu probleme în ocuparea posturilor, în domeniile matematică, informatică, științele educației și inginerie civilă.
Cauzele: pensionări multe, bani puțini, birocrație complicată
Acest deficit nu a apărut recent, atrag atenția universitățile. Ci de cel puțin 10-15 ani, timp în care s-a tot acutizat. La baza acestui deficit stau cel puțin trei cauze:
- pensionarea multor dascăli;
- obligația de avea un doctorat pentru a ocupa un post pe perioadă nedeterminată;
- salarizarea slabă a profesorilor comparativ cu remunerația mult mai atractivă din privat.
Dar peste toate acestea, atunci când ne uităm la sistemul de învățământ superior și la domeniul cercetării, principala lipsă a candidaților pentru posturi este generată de fenomenul de brain drain. Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara:
Anual, spune el, pleacă mii de absolvenți de liceu „dintre cei mai performanți” pentru a studia în străinătate. Și nu mai revin. Alții se angajează în mediul privat, în care văd oportunități de carieră mult mai atractive decât cele academice.
Doctoratul, mai mult o piedică
Facultățile pot angaja profesori atât pe perioadă nedeterminată, cât și pe perioadă determinată, prin concurs. În al doilea caz, angajarea este posibilă numai dacă viitorul dascăl are titlu de doctor, potrivit legii. Aceștia devin profesori universitari, lectori, conferențiari sau asistenți. În propunerile pentru noua lege a educației însă este prevăzut ca titlul de doctor să nu mai fie necesar pentru angajarea ca asistent universitar, adică la intrarea în sistem. Pentru celelalte grade academice rămâne însă obligatoriu. Legea a intrat în dezbatere publică.
Dar studiile doctorale sunt dificile și presupun „dedicație și efort crescut din partea studenților, în lipsa certitudinii ocupării unui loc de muncă în domeniul educațional universitar”, remarcă rectorul Universității „Ovidius” din Constanța, Dan Marcel Iliescu în răspunsul oferit ziarului.
Peste 3.000 de profesori care au depășit vârsta de pensionare predau încă în universități
Cine nu deține un doctorat poate fi angajat doar pe o perioadă stabilită în contract, de cel mult cinci ani. Acesta este personalul didactic asociat și pot fi studenți doctoranzi, profesori angajați la alte facultăți, specialiști în domeniul respectiv sau foști profesori pensionați plătiți cu ora.
În cele 72 de universități din România, atât de stat, cât și private, sunt peste 3.000 de profesori titulari și personal didactic asociat cu vârsta de peste 65 de ani, potrivit Ministerului Educației. Titulari pe post sunt 481 de profesori, 105 conferențiari și 33 de lectori.
Cei mai mulți profesori universitari titulari care au depășit vârsta de pensionare predau la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București: 62 de dascăli. Universitatea Politehnica din Capitală și Universitatea Transilvania din Brașov au câte 43 de profesori de peste 65 de ani, în timp ce Academia de Studii Economice are 27. La Politehnica Timișoara sunt 24 de profesori titulari de peste 65 de ani.
O situație diferită este la Universitatea București, care are doar cinci titulari pensionați, dar are 655 de profesori, conferențiari, lectori și asistenți angajați ca personal didactic asociat. Adică doctoranzii și mai ales, specialiștii în domeniu, oameni care lucrează în prezent în companii sau instituții și practică meseria pe care o predau.
În răspunsul oferit ziarului, UB nu se plânge de lipsa cadrelor didactice titulare.
Angajează specialiști din diferite domenii ca profesori asociați
Multe alte facultăți din România au apelat la personalul didactic asociat. Fiindcă lipsa de profesori creează un efect în lanț: dacă nu sunt dascăli, nu poate fi crescut numărul de locuri pentru studenți, ceea înseamnă că facultățile nu pot răspunde cererii ridicate a pieței.
Ocuparea locurilor la catedră de oameni din exterior poate fi, în fond, un avantaj. „Studenții își doresc un contact mult mai intens cu activitățile practice, cu companiile care activează în domeniul programelor de studii pe care le urmează”, explică Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UVT.
„Ceea ce pare a fi un dezavantaj - lipsa cadrelor didactice titulare -, se poate transforma într-o oportunitate și anume, integrarea în procesul educațional a unui număr important de cadre didactice asociate care lucrează la companiile partenere”, punctează el.
Un salariu de debutant pleacă de la doar puțin peste 3.000 de lei
Nici banii nu îi atrag pe tineri către o carieră didactică, cred o parte dintre rectorii care au răspuns ziarului. Un asistent abia intrat în sistem câștigă net vreo 2.300 de lei, la care se adaugă sporul de doctorat, ceea ce duce la un salariu de 3.250 de lei, potrivit unei analize a Ziarului de Iași. Un salariu de lector ajunge la 4.100 de lei, în timp ce un profesor universitar fără vechime poate câștiga în jur de 4.300 de lei, cu tot cu sporul de doctorat. Dacă are vechime în sistemul educațional, poate ajunge la un venit net de peste 8.000 de lei, potrivit aceleiași surse.
„Salariile cadrelor didactice tinere sunt nemotivante. Deși universitatea face eforturi pentru asigurarea unor condiții financiare decente pentru doctoranzi, aceștia preferă uneori să renunțe la activitatea de cercetare doctorală și să meargă direct pe piața muncii unde veniturile sunt mai importante”, spune Lucian Puiu Georgescu, rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați.
Instituția îi implică pe debutanți în proiecte care să le aducă un venit suplimentar, mai spune rectorul, o strategie prin care încearcă să-i convingă să rămână în sistem.
„O mai redusă calitate a procesului educațional”
Chiar și cu specialiștii care înlocuiesc profesorii și conferențiarii titulari, nevoia de profesori rămâne. Raportul dintre numărul de studenți și numărul de cadre didactice titulare este mare.
„Acest lucru arată un deficit sistemic și, implicit, o mai redusă calitate a procesului educațional și a celui de cercetare, încărcarea cadrelor didactice din România fiind, cel puțin teoretic, mult mai mare”, spune Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UVT.
Doctoratul industrial poate fi o soluție
Un prim pas pentru a-i convinge pe tineri să rămână în sistemul de învățământ superior după finalizarea studiilor doctorale este creșterea salariilor de bază, cred rectorii universităților care au răspuns ziarului.
Lipsa cadrelor didactice ar putea fi rezolvată și prin introducerea doctoratelor industriale. Este un subiect ce a fost pus în discuție de mai multe ori în ultimii ani de reprezentanții universităților tehnice.
Doctoratul industrial este un program de cercetare dedicat celor din domeniul tehnic. Acesta presupune ca angajatul unei companii private să poată fi în același timp înscris ca student doctorand.
Mai simplu spus, poți obține un titlu de doctor făcând o cercetare pe care ai fi desfășurat-o oricum ca parte din munca la job, supravegheat în același timp de angajator și de un profesor universitar.
Danemarca a fost printre primele țări care au introdus un astfel de program, pe trei ani, în 1970. Experiențe în acest sens au și Suedia, Norvegia, Luxemburg, Elveția și Spania.
În România, doctoratul industrial nu este reglementat, dar Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași este implicată într-un proiect european în sensul ăsta.
Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) recomandă, într-un raport publicat luna trecută, ca România să implementeze doctoratul industrial. UEFISCDI este entitatea aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale care se ocupă de finanțarea învățământului superior.
