Experți români în inteligență artificială analizează comportamentul uman pe net. Depresia ar putea fi detectată prin analizarea postărilor pe Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Matematicianul Liviu Dinu lucrează, împreună cu psihologul Dragoș Iliescu, la aplicații care vor detecta depresia la consumatorii de social media.
Cuprins:
Performanțele în materie de inteligență artificială la care a ajuns echipa coordonată de Liviu Dinu, prof. univ. dr. la Facultatea de Matematică a Universității București, sunt mult mai cunoscute pe plan internațional decât în România. Unul dintre starurile din domeniu, Cristian Dănescu Niculescu Mizil, profesor la o prestigioasă universitate din Statele Unite, a explicat, în exclusivitate pentru Libertatea, cum ne influențează comunicarea din mediul online viața reală.
Laboratorul pentru Tehnologii de Cercetare a Limbajului Uman, din cadrul Universității București, pe care îl coordonează Liviu Dinu, a promovat, de-a lungul timpului, cercetări în procesarea de limbaj natural care le-a adus recunoașterea internațională, propulsând mulți dintre studenții pe care i-a format în echipe de top la nivel mondial.
În vârful listei se află Cristian Dănescu Niculescu Mizil, astăzi profesor asociat la Departamentul de Știinţe Informatice de la Cornell University din Statele Unite, un cercetător citat frecvent de presa internațională pentru studiile referitoare la comportamentul uman pe internet. Niculescu Mizil a devenit popular odată cu publicarea unor cercetări care analizau fenomenul troll-ului pe net.
Cercetătorii români apelează la prieteni din străinătate pentru că nu au calculatoare puternice
“În România, se știu grupurile care fac cercetare în inteligență artificială. Problema noastră nu este că nu am putea să o facem la standarde internaționale, ci faptul că avem nevoie de tehnică puternică, de calculatoare puternice. Dacă le-am avea, nu ar fi nevoie să rugăm colegi cercetători străini - dă-mi voie să îmi derulez și eu experimentul pe calculatorul tău”, se pornește în discuție profesorul Liviu Dinu.
Inteligența artificială este un domeniu vast, împărțit în multe ramuri. Numai cei care nu știu ce înseamnă inteligență artificială folosesc termenul în exces.
E ca în sport. Nu spui că faci sport, ci că faci scrimă, înot, fotbal etc. Eu mă ocup de procesarea limbajului natural.
Liviu Dinu, prof. univ. dr. la Facultatea de Matematică a Universității București:
În această perioadă, Dinu lucrează la un proiect care determină protocuvintele. Mai exact, cuvintele latine din care au derivat cuvintele moderne și care până în acest moment se puteau depista numai cu ajutorul lingvisticii comparative.
“Anul trecut eram locul 1 în lume la rezultate. Să luăm cuvântul buric. Din acest cuvânt poți găsi cuvântul latin din care a derivat. Până acum, am reușit ca robotul să le găsească cu o acuratețe de 70%. Nu vrem să ne substituim specialistului. Nu acesta este scopul. Ci să fie un instrument care să ușureze munca de lingvist. Varianta finală a acestui proiect va fi un buton. Apeși pe un buton și afli ce te interesează”, explică matematicianul.
O altă cercetare inedită în care a fost implicat Dinu, alături de alți colegi străini, caută să dezvolte roboți atât de performanți în interpretarea datelor, încât numai din citirea automată a unui rechizitoriu să prevadă, cu o doză considerabilă de acuratețe, dacă judecătorul îl va găsi pe inculpat vinovat sau nu.
Cum vor analiza roboții comportamentul uman pe internet
Detectarea prin tehnici computaționale a hate speech-ului pe internet, care conține mesaje rasiste, misogine, homofobe sau xenofobe, este alt proiect de cercetare din palmaresul lui Dinu.
“Tehnica noastră a fost să împrumutăm tehnici din studii anterioare, cum sunt cele care detectează polaritatea sentimentului unui text (opinion mining), și să le transferăm către analiza limbajului ofensator cu o anumită acuratețe. Ideea principală este că, de multe ori, limbajul agresiv/non agresiv are și o polaritate asociată (pozitiv/negativ)”, explică Dinu.
La rândul său, Cristian Dănescu Niculescu Mizil, fostul său student, ajuns profesor în Statele Unite, îl completează: “În general, cercetarea mea și a studenților mei este concentrată pe înțelegerea aspectelor sociale ale comunicării. Este fascinant cum niște simple cuvinte pot avea un mare impact asupra vieții noastre: conversațiile bune ne pot inspira, ne pot face să râdem sau chiar ne pot apropia de cei cu care vorbim. În aceeași măsură, cu toții am avut conversații care ne-au întristat sau chiar enervat. Multe din proiectele mele recente încearcă să descrie și să modeleze computațional mecanismele care explică aceste efecte pozitive sau negative ale comunicării”, a declarat, pentru Libertatea, Dănescu Niculescu Mizil.
De pildă, împreună cu colaboratorii săi, Cristian Dănescu Niculescu Mizil a încercat să înțeleagă ce aspecte ne fac să părem mai politicoși sau mai convingători.
Mai mult, Dănescu Niculescu Mizil a analizat cum apar prejudecățile de gen la sportivi.
“Cristi a analizat interviurile sportive de la tenis și a observat că fetele primesc un anume tip de întrebări, iar băieții, altele. Fetele sunt întrebate de modă, iar băieții de chestiuni serioase. Computerul a făcut o analiză a interviurilor și a atras atenția că apar niște șabloane de gândire”, adaugă Liviu Dinu.
De asemenea, Dănescu Niculescu Mizil a studiat cum se ajunge la situații ca oamenii să se insulte, în conversațiile online, chiar în contextul unor discuții pe subiecte aparent inofensive și ce s-ar putea face pentru a permite discuții mai civilizate.
Cum se manifestă depresia pe Facebook
Odată cu adicția de net și petrecerea unui timp îndelungat online, au explodat și cercetările interdisciplinare, care aduc sub aceeași umbrelă psihologia și inteligența artificială.
În această perioadă, Laboratorul pentru Tehnologii de Cercetare a Limbajului Uman are în derulare un proiect care încearcă să estimeze unele trăsături cu valoare psihologică. Mai exact, se încearcă stabilirea nivelului de depresie al unor persoane prin interpretarea postărilor pe care acestea le fac pe Facebook.
Cum anume? Dacă va dori, utilizatorul va da acces aplicației la profilul său de Facebook, ea va putea să vadă când și ce a postat, iar în baza acestor lucruri să estimeze nivelul de depresie al utilizatorului, rezultat la care va avea acces doar acesta.
“În general, acestea sunt diagnosticate de un psihiatru sau psiholog care se întâlnește cu persoana respectivă. De regulă, sunt teste. Acum încercăm să facem evaluarea în funcție de datele pe care le lași în online, frecvența cu care intri, ora la care intri. De principiu, ne concentrăm pe well-being, dar și pe lucruri care țin de depresie și anxietate. Pe de o parte, poate fi privit ca o intruziune în viața personală. Te uiți pe profilul de Facebook și vezi dacă ai dezvoltat depresie. Pe de altă parte, acest tip de evaluare poate să ajute la o detectare și o intervenție rapide. Practic, aplicația pe care o descărcați o să aibă acces la activitatea ta în social media și îți va face estimarea. Doar tu știi acest lucru, nimeni altcineva”, explică psihologul Dragoș Iliescu, coechipierul lui Liviu Dinu în acest proiect.
Un doctorand pe o astfel de temă ar trebui să aibă competențe interdisciplinare. Vine fie dinspre psihologie, fie dinspre informatică și știe toate aspectele ce țin de machine learning. “Dacă ești informatician, ai nevoie să te ajute psihologii cu parametrii pe care să-i investigheze”, clarifică Dinu.
O altă cercetare a centrului încearcă să detecteze optimismul și pesimismul din structura unei știri. </strong>“Ai o știre, dacă e vorba despre o catastrofă, despre ea nu poți scrie decât cu cuvinte negative. Robotul detectează cu o acuratețe destul de mare care sunt știrile pesimiste și care optimiste și te poate anunța, iar tu decizi dacă le citești sau nu”, conchide Liviu Dinu.
De ce cercetarea în inteligență artificială nu are suport în România
Cu toate că în România există cercetători care fac performanță recunoscută internațional, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul comunității de afaceri, nu există un interes foarte mare pentru a le încuraja munca.
Companiile românești nu sunt receptive la inovație. Iar la nivel guvernamental nu există nici măcar o strategie care să traseze în mod coerent liniile directoare ale acestui domeniu la nivel național.
“În ultimii ani, la marile conferințe, nu mai ai loc de reprezentanți ai firmelor străine. Nu am văzut niciunul de la o firmă românească. Le spun eu care sunt conferințele și unde trebuie să meargă. Cercetarea are câțiva ani în fața implementării, iar firmele află ce poate fi folosit. Eu am făcut în ultimii trei ani o conferință de inteligență artificială și am adus oameni de primă mână din lume. Și, la un moment dat, am zis să facem și un panel pentru firmele mari interesate. A fost un eșec. Le-am explicat: uite, am o studentă care are deja două lucrări publicate, dar nu are grant, merge din banii ei. Nu am văzut o firmă care să susțină un tânăr cercetător promițător”, explică Liviu Dinu.
Lipsa investițiilor în cercetare reprezintă cauza pentru care tinerii cercetători se decid să părăsească România.
“Nu pot spune că a fost un moment anume când m-am hotărât să plec din România. În schimb, în timpul facultății, mi-am dat seama că mă pasionează cercetarea în domeniul procesării limbajului natural. Urmându-mi această pasiune, am realizat că cea mai bună cale pentru a mă dezvolta în această direcție este de a face un doctorat îndrumat de cercetători de top din domeniu. Cel puțin la acel moment, cei mai cunoscuți cercetători din domeniul NLP erau profesori la universitățile din Statele Unite. Așadar, nu a fost o decizie de a pleca din țară, ci plecarea din țară a fost o consecință a determinării mele de a-mi urma pasiunea”, povestește Dănescu Niculescu Mizil.
După cum o indică numele, Cristian Dănescu Niculescu Mizil este o rudă îndepărtată a fostului demnitar comunist Paul Niculescu Mizil.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
