Dosarul atentatului cu bombă de la Arad. Un complice al Laurei Dronca a avut în celulă doi colaboratori ai procurorilor: „I-au promis că va lua o pedeapsă mai mică”

Termen decisiv în proces, pe 21 octombrie

În schimbul informațiilor, lui Adrian Horodincă i s-ar fi promis că „își va vedea mai repede copiii” și că va beneficia de o pedeapsă mai mică.

Detaliile se regăsesc în motivarea Curții de Apel Timișoara din data de 24 iunie 2025, prin care instanța a finalizat procedura de cameră preliminară și a confirmat legalitatea rechizitoriului.

Utilizarea colaboratorilor de către anchetatori pentru a obține informații de la Adrian Horodincă este unul dintre motivele pentru care apărarea cere restituirea rechizitoriului la Parchet, celelalte puncte ale cererii fiind prezentate de Libertatea în data de 19 iulie 2025.

Fiica fostului om de afaceri Ioan Crișan, Laura Dronca, și complicii ei – Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă – vor afla pe 21 octombrie 2025, la Înalta Curte, dacă scapă sau nu de dosarul asasinatului de la Arad, pe care procurorii spun că l-au comis pe data de 29 mai 2021.

Recomandări

Românul care a vrut să-l „răzbune” pe Călin Georgescu. Ce a spus înainte să pornească la drum: „Doamne, să ne ierți pentru ce va urma”

Lui Adrian Horodincă i s-ar fi promis o pedeapsă mai mică

Printre motivele invocate de Laura Dronca în vederea restituirii cauzei la Parchet pentru refacerea rechizitoriului se numără și faptul că procurorii au folosit colaboratori cu identitate reală, pe care i-au introdus în camera de arest în care se afla Adrian Horodincă.

Laura Dronca susține că, în acest mod pe care era îl consideră „neloial”, anchetatorii l-ar fi determinat pe Adrian Horodincă să facă declarații incriminatoare la adresa ei, din care să reiasă că ea ar fi cea care ar fi comandat asasinarea tatălui ei, Ioan Crișan.

• „În cadrul urmăririi penale s-au folosit colaboratori autorizaţi de judecătorul de drepturi şi libertăţi pentru a obţine o mărturisire în arest a inculpatului (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.) cu încălcarea dispoziţiilor legale având în vedere că aceştia au promis inculpatului că «va ieşi din arest şi îşi va vedea copiii» şi că «va face o înţelegere cu procurorul pentru a lua o pedeapsă mai mică».
• L-au îndemnat să susţină narativul parchetului cu privire la implicarea inculpatei (Bîlcea Laura – n.r.), actual (Dronca – n.r.), au dat declaraţii apoi mai detaliate decât ceea ce reiese din înregistrările audio, ceea ce denotă că au cunoscut date amănunţite din dosar, dar au declarat că nu au fost prelucraţi înainte de organele de urmărire penală
• Mărturisirea inculpatului şi declaraţiile colaboratorilor sunt probe-cheie în rechizitoriu, iar excluderea lor pentru nelegalitate conduce la constatarea că sesizarea instanţei este nelegală.
• Promisiunile false şi îndemnurile colaboratorilor afectează libertatea de voinţă a inculpatului; cunoaşterea detaliilor din dosar de către colaboratori indică o posibilă colaborare nelegală cu procurorul, contrară art. 148 Cod procedură penală”, a susținut Laura Dronca.

Judecător: „Susținerile inculpatei sunt, de fapt, simple speculații”

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 16/2025 a Curții de Apel Timișoara, prin care judecătorul de cameră preliminară a dat undă verde începerii judecății celor trei pentru omor calificat, nerespectarea regimului materiilor explozive și distrugere.

Iată ce notează magistratul cu privire la introducerea unor colaboratori din rândurile arestaților în aceeași cameră de detenție cu Adrian Horodincă:

• „Cu referire la aspectele privind administrarea probelor prin încălcarea dispoziţiilor legale şi lipsa de loialitate în administrarea probelor, s-a arătat că prin ordonanţa Parchetului (…), din data de 19.11.2024, au fost autorizaţi colaboratorii cu identitate reală (Anonimizat 1 – n.r.) şi (Anonimizat 2 – n.r.), pentru perioada 22.11.2024 – 20.01.2025, în scopul obţinerii de date şi informaţii privind împrejurările uciderii victimei (Crișan Ioan – n.r.).
• Aceştia erau persoane private de libertate, repartizate în aceeaşi cameră de arest cu inculpatul (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.). Cei doi colaboratori nu sunt persoane cu studii juridice, fiind condamnate sau cercetate pentru infracţiuni împotriva persoanei sau trafic de droguri.
• Prin încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti din 20.11.2024 a fost autorizată supravegherea audio a inculpatului (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.) şi a colaboratorilor autorizaţi (Anonimizat 1 – n.r.) şi (Anonimizat 2 – n.r.), în spaţiul de detenție, în perioada 22.11.2024-02.12.2024, fiind emis un mandat de supraveghere tehnică.
• Durata pentru care a fost emis mandatul de supraveghere audio-video este de 11 zile (acesta fiind emis pentru perioada 22.11.2024-02.12.2025), în timp ce autorizarea colaboratorilor cu identitate reală a fost dispusă pentru perioada 22.11.2024 – 20.01.2025.
• Prin urmare, în intervalul care nu a fost acoperit de mandatul de supraveghere tehnică, colaboratorii autorizaţi au cules informaţii pe care le-au comunicat apoi în declaraţiile date în calitate de martori.
• După cum rezultă din procesul-verbal din 10 martie 2025, inculpatul şi colaboratorii autorizaţi au fost cazaţi în aceeaşi cameră de arest şi după încetarea măsurii de supraveghere tehnică (…), până la data de 12 decembrie 2024.
•  De asemenea, mandatul de supraveghere tehnică viza camera de arest, iar colaboratorii şi inculpatul (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.) au purtat discuţii şi în afara acestei camere.
• Astfel, din declaraţiile date în calitate de martori de colaboratorii autorizaţi cu identitate reală (Colaborator 1 – n.r.) şi (Anonimizat 2 – n.r.), reiese că aceştia au purtat discuţii cu inculpatul (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.) atât în camera de arest, cât şi în curtea interioară sau la bucătărie.
• În plus, colaboratorii autorizaţi cu identitate reală au declarat în mod clar şi în repetate rânduri, în cadrul declaraţiilor date în calitate de martori, că nu li s-au adus la cunoştinţă date din dosarul cauzei şi nu au fost instruiţi să folosească tehnici de convingere sau manipulare a inculpatului (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.).
• Mai mult decât atât, în cauză a fost audiat, în calitatea de martor, şi numitul (Anonimizat 3 – n.r.), persoană privată de libertate, care se afla în aceeaşi cameră cu inculpatul (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.) şi cu colaboratorii autorizaţi, iar acesta a avut aceleaşi informaţii şi detalii de la inculpatul (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.) cu privire la comiterea faptei.
• În atare condiţii, nu există nici un indiciu care să conducă la concluzia că organele de urmărire penală ar fi viciat în vreun mod discuţiile dintre colaboratorii autorizaţi şi inculpatul (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.), declaraţiile date în calitate de martori de colaboratorii autorizaţi sau că ar fi furnizat acestora informaţii din dosarul cauzei penale.
• În continuare, nu există minime indicii din care să reiasă că organele de urmărire penală ar fi solicitat colaboratorilor autorizaţi (Anonimizat 1 – n.r.) şi (Anonimizat 2 – n.r.) să exercite presiuni asupra inculpatului (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.) sau să facă promisiuni faţă de acesta pentru a obţine detalii despre fapta reţinută în sarcina lui.
• Simplele discuţii între persoanele private de libertate cu privire la ce aşteptări au acestea prin raportare la modul în care interacţionează cu organele judiciare (cum au fost discuţiile dintre inculpatul (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.) şi colaboratorii autorizaţi cu privire la posibilitatea scăderii pedepsei) nu sunt de natură a afecta probele obţinute prin vicii legate de loialitatea probelor.
• În plus, inculpatul (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.) era perfect conştient de faptul că discuţiile se purtau între persoane private de libertate care nu ar fi avut în nicio situaţie posibilitatea de a-i asigura eliberarea sau scăderea pedepsei.
• Prin urmare, discuţiile apreciate de inculpata (Dronca Laura – n.r.) ca fiind promisiuni de natură a-l convinge pe inculpatul (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.) să declare într-un anumit mod sunt, de fapt, simple speculaţii ale persoanelor private de libertate (colaboratori autorizaţi) cu privire la situaţia inculpatului.
• Oricum, după cum rezultă din interceptări, colaboratorii au insistat (din proprie iniţiativă) că inculpatul (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.) trebuie să nu se abată de la adevăr, în măsura în care doreşte ca o eventuală atitudine cooperantă să îi profite conform legii.
• Mai mult decât atât, colaboratorii autorizaţi (Anonimizat 1 – n.r.) şi (Anonimizat 2 – n.r.) au declarat că i-au spus inculpatului (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.) că ar trebui să discute cu procurorul de caz şi să-i expună situaţia de fapt, fiind posibil chiar să fie eliberat sau să i se reducă pedeapsa, din proprie iniţiativă, nu la îndemnul organelor de urmărire penală, deoarece aşa au apreciat ei la momentul respectiv.
• Or, o promisiune de natură a afecta loialitatea probei ar fi trebuit să prezinte un grad înalt de veridicitate şi să vină din partea unei persoane apte să o poată îndeplini, ceea ce nu este cazul în situaţia de faţă”, se arată în Hotărârea nr. 16/2025 a Curții de Apel Timișoara.

Cronologia faptelor din dosarul asasinatului cu bombă de la Arad

Procurorii o acuză pe Laura Dronca (fostă Bîlcea) că ar fi comandat din interes financiar uciderea tatălui său, omul de afaceri Ioan Crișan, asasinatul fiind pus în practică printr-un atentat cu bombă, în parcarea unui supermarket din Arad.

Dispozitivul exploziv improvizat ar fi fost detonat cu ajutorul unui telefon mobil, de partea tehnică ocupându-se Alexandru Florin Lindt, zis „Boby Frizerul”, care are cunoștințe de electronică.

Ceilalți doi – Ilie Sebastian Bulbuc zis „Seba” (taximetrist) și Bogdan Adrian Horodincă zis „Golumbaru” (muncitor sezonier) – s-ar fi ocupat de montarea dispozitivului în autoturismul omului de afaceri în noaptea de 28 mai 2021 și de detonarea lui de la distanță, în dimineața zilei următoare.

• 27 mai 2021 – Ilie Sebastian Bulbuc și Bogdan Adrian Horodincă au procurat de la Alexandru Florin Lindt detonatorul, constând într-un telefon mobil Alcatel 2003G, modificat în așa fel încât, în loc să sune, să trimită un impuls electric către încărcătura explozivă. Cei trei merg pe un câmp din afara municipiului Arad și testează dispozitivul artizanal cu ajutorul unei petarde.
• 28 mai 2021, ora 23.49-23.51 – Seba și Golumbaru sunt identificați de releul de telefonie mobilă care deservea locuința lui Ioan Crișan. Procurorii spun că acesta este momentul în care cei doi au montat bomba (declanșator+explozibil militar) în mașina omului de afaceri. Cei doi poartă trei scurte conversații telefonice, de 6, 10 și 18 secunde, la 23.18, 23.49 și 23.51, din care procurorii au tras concluzia că și-au coordonat acțiunile.
• 29 mai 2021, ora 6.43 – Ioan Crișan se urcă în mașină și pleacă de acasă (cartierul Micălaca, zona de sud-est a municipiului Arad) către magazinul Profi din Arad, situat pe Calea Aurel Vlaicu, nr. 19 (nordul municipiului). Ajuns acolo, omul de afaceri s-a întâlnit cu un prieten căruia i-a adus un pește, a băut o cafea cu acesta și s-a urcat din nou în mașină.
• 29 mai 2021, ora 6:59:43 – Autoturismul lui Ioan Crișan sare în aer chiar la ieșire din parcarea magazinului. Omul de afaceri nu moare pe loc în explozie, ci ars de viu, așa cum reiese din expertiza medicilor legiști. 29 mai 2021, ora 14.15 – Adrian Bogdan Horodincă pleacă din țară cu un autocar cu destinația Viena, Austria.
• 31 mai 2021 – Ilie Sebastian Bulbuc își schimbă parțial înfățișarea, în sensul că își taie părul lung pe care îl purta de ani, prins în coadă. Cel care l-a tuns este chiar cel care i-a dat declanșatorul, adică Alexandru Florin Lindt, zis „Bobby Frizerul”.
• 7 iunie 2021 – Adrian Bogdan Horodincă se angajează în Austria la o firmă, ocupându-se de „igienizarea fațadelor clădirilor”. 9 iulie 2021, ora 13.11 – Laura Bîlcea scoate din contul tatălui său 101.440 de euro în baza certificatului de moștenitor.
• 9 iulie 2021, ora 15.01 – Laura Bîlcea se deplasează pe strada Zimbrului din Arad, unde se întâlnește cu un bărbat, despre care procurorii susțin că ar fi Ilie Sebastian Bulbuc. Întâlnirea are loc vizavi de casa în care locuiește Seba, însă nu există fotografii sau înregistrări care să documenteze această întâlnire, ci doar un proces-verbal.
• Iunie-august 2021: Procurorii rețin că în această perioadă, standardul de viață al lui Seba și al lui Golumbaru a început să se îmbunătățească semnificativ. Primul își cumpără un autoturism Seat cu 4.000 de euro, papagal de 5.000 de lei, ustensile de pescuit de 5.000 de lei și bijuterii. Al doilea revine în țară în luna august și își cumpără un autoturism BMW, deși salariul luat pe o lună de muncă în Austria (1.279 de euro brut) nu i-ar fi permis acest lucru. Mai mult, Golumbaru a achiziționat autoturismul pe loc, după ce l-a văzut într-o spălătorie, l-a abordat pe proprietar și i-a dat acestuia prețul pe care l-a cerut, fără să negocieze. Ulterior, din 2022 încoace, martorii spun că cei doi sunt din nou săraci-lipiți.
• Iunie 2021 – iulie 2024: Inculpații își iau măsuri de precauție ori de câte ori vine vorba de ancheta procurorilor cu privire la asasinarea omului de afaceri Ioan Crișan. De exemplu, încă din iunie 2021, Laura Bîlcea îi cere fiicei sale minore să scoată telefoanele din cameră când vorbește cu ea despre ancheta privind moartea bunicului ei și folosește telefonul concubinului atunci când vorbește despre anchetă. Seba ascunde de soție motivul citării la Parchet, folosește doar telefoane vechi și stă în casă cu luminile stinse sau cu jaluzelele trase. De asemenea, Golumbaru șterge din telefon toate referirile cu privire la Boby Frizerul, își sună chiar și concubina de pe număr ascuns folosind telefonul mobil al mamei lui.

Pe data de 24 octombrie 2024, procurorii au formulat o propunere de arestare preventivă doar cu privire la trei din cei patru suspecți, la mai bine de trei ani de la debutul anchetei privind atentatul cu bombă de la Arad. „Marele absent” din dosar este Alexandru Florin Lindt, iar partea care lipsește cu desăvârșire din dosar este cea referitoare la procurarea explozibilului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro