Dunarea nu mai are loc sa se reverse

Inundatiile produse pe Dunarea inferioara sunt rezultatul proastei utilizari a terenurilor aflate de-a lungul fluviului, sustine Fondul Mondial pentru Natura. Potrivit unui raport, fluviul a pierdut in 200 de ani 80% din zonele ce puteau prelua revarsarea.

Potrivit site-ului World Wildlife Found (WWF), citat de Mediafax, cand zonele de retentie naturala din amonte nu mai exista, problemele sunt transferate in aval, ceea ce amplifica impactul inundatiilor si pagubele produse de acestea, asa cum se intampla acum in Romania, Serbia si Muntenegru si Bulgaria.

Desecarea in scopuri agricole a zonelor inundabile, potrivit WWF, nu justifica investitia, iar distrugerea lor are efecte extrem de nefaste. Introducerea unor specii noi de pomi in padurile din zonele inundabile sau taierea exagerata “in numele industriei” altereaza functionarea ecosistemului. Mai mult, “a construi orase si sate in zonele inundabile inseamna a sacrifica aceste asezari in caz de inundatii”, sustine WWF.

Incepand din secolul al XIX-lea, ca urmare a schimbarilor facute de mana omului, inclusiv in urma construirii de canale si diguri, Dunarea a pierdut 15.000 – 20.000 km patrati de vai inundabile, in momentul de fata fluviul avand mai putin de 19% din suprafetele initiale de acest tip.

“Recentele spargeri de diguri din Romania, care duc la evacuarea a mii de oameni in sudul Romaniei, subliniaza limitele abordarii traditionale a managementului inundatiilor, cum ar fi digurile”, afirma Christine Bratrich, presedintele Programului Carpato-Dunarean “Apa Proaspata” al Fondului Mondial pentru Natura.

Distrugerea zonelor inundabile e doar una din amenintarile la adresa ecosistemului din zona carpato-dunareana, pe langa sistematizarea albiei fluviului, privatizarile si retrocedarile de terenuri din Lunca Dunarii, deversarile de ape poluate, precum si a unor politici privind dezvoltarea turismului si a zonelor rurale.

Dintre toti factorii care au redus bogatia naturala a Dunarii, poate cea mai importanta este – potrivit WWF – sistematizarea retelei de canale naturale a fluviului. De la inceputul anilor 1800 lucrarile de prevenire impotriva inundatiilor si amenajarile in scopul transportului fluvial au dus la distrugerea unei vaste retele de canale laterale, ramanand o singura albie, dreapta si mult mai adanca.

Canalele par sa fi facut mai mult rau decat bine. Cel care leaga Dunarea cu Marea Neagra masoara 64,2 km lungime si are o latime intre 110 si 140 m

Aurel Vlad, din Spantov (Calarasi), a pierdut tot ce avea. Satul lui a fost inecat de ape.

Fluviul are 2.857 km

Dunarea are 2.857 de kilometri, traverseaza zece tari si aduna ape izvorand din 17 state. Bazinul Dunarii acopera 817.000 de kilometri patrati, fiind locuit de 83 de milioane de oameni, din care 20 de milioane depind direct de fluviu, de unde provine apa lor potabila.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE