Ultimele date despre Alina Apostol, românca deținută în China din 2017. Imagini din satelit cu penitenciarul unde este închisă și muncește forțat

Penitenciarul este situat în satul Tongnan, orașul Nanyu, județul Minhou, municipiul Fuzhou, închisoarea fiind identificată de Libertatea pe imaginile din satelit.

Este vorba despre un complex penitenciar descris într-un raport al Uphold Justice, despre care ONG-ul scrie că se întinde pe 19,5 hectare, cu o suprafață construită de 108.000 de metri pătrați, care a costat 50 de milioane de dolari.

Singura construcție din zona satului Tongnan care are aceste caracteristici este cea din imagini, care surprind un complex de clădiri identice cu un teren de sport în mijloc, toate împrejmuite cu un gard, având în colțuri ceea ce par a fi turnuri de observație sau foișoare de pază.

Deținutele din Penitenciarul de Femei din Fuzhou lucrează pentru Fujian Lotus Garment Industry Co. Ltd., o companie care produce articole de îmbrăcăminte sau alte bunuri de larg consum, precum plase de țânțari. Cel mai probabil asta produce zilnic și Alina Apostol într-una dintre clădirile din interiorul spațiului de detenție.

Marius Balo: „În China comunistă, toți există pentru a servi Partidul”

Structura identificată de Libertatea seamănă mult cu cea pe care o descrie Marius Balo, teolog și fost deținut vreme de 8 ani în China comunistă, în discursul său adresat Parlamentului European pe 21 aprilie 2026:

• „În ziua în care am fost arestat, 28 martie 2014, am fost dus la Centrul de Detenție nr. 1 din Shanghai și, după ce am fost dezbrăcat, am fost introdus în camera 309, la etajul al treilea, prima ușă la dreapta după postul de comandă. Când am intrat, primul lucru pe care l-am văzut a fost o propoziție din trei cuvinte, mâzgălită pe peretele din dreapta mea: «Nu există umanitate».
• La momentul respectiv, nu am înțeles pe deplin ce înseamnă, în afară de sensul evident. Mi-a luat mult timp să pătrund unele dintre sensurile mai profunde ale acelor cuvinte. Sunt liber de patru ani acum, după calvarul de opt ani pe care l-am îndurat acolo, și simt că încă nu înțeleg pe deplin ce înseamnă cu adevărat.
• Am petrecut acolo 2.922 de zile. Cum arăta o astfel de zi? Deținuții se trezeau la ora 6 dimineața și, la scurt timp după aceea, erau duși în marș spre fabrici. Complexul penitenciar era gigantic. Doar o mică parte era destinată spațiilor de locuit. Restul era ocupat de fabrici.
• Ce produceam acolo? Sunt șanse mari să găsiți destul de multe produse fabricate în închisori în mall-urile și magazinele din centrul Bruxelles-ului sau chiar din Cluj, orașul meu natal. Peter v-a arătat deja câteva mostre pe care am reușit să le scoatem de acolo pe ascuns.
• Deținuții erau scoși în marș, în stil nazist, cântând, iar bolnavii și bătrânii erau îngrămădiți unul peste altul într-o căruță rudimentară și trași în urma coloanei. Toată lumea trebuia să meargă. Nimeni nu avea voie să rămână în dormitoare. Cântecul spunea: «Gong chan tang shi wo de mama!» – Partidul Comunist Chinez este mama mea!
• Într-o democrație, partidele servesc poporul. În România comunistă, partidul și poporul erau pe același plan. În China comunistă, toți există doar pentru a servi Partidul. Trăind în interiorul acelui sistem timp de opt ani, în «pântecele» lui, ca să spun așa, vă pot spune o serie de lucruri despre el pe care nu le-ai putea învăța altfel. (…)
• Ați auzit în această seară povești cutremurătoare despre ce se întâmplă atunci când este negată nu doar latura spirituală a omului, ci și valoarea intrinsecă a unei ființe umane. Într-un sistem comunist, valoarea unui individ este zero. (…)
• Un exemplu: de ani de zile încerc să conving Guvernul României să aducă acasă o tânără româncă întemnițată în China de mai bine de opt ani: Alina Apostol. Nu pentru a o elibera sau a o rejudeca, ci doar pentru a o transfera într-o închisoare din România, astfel încât să-și ispășească restul pedepsei în țara natală.
• Nu am reușit încă acest lucru. Unii dintre cei aflați în poziții de putere nu sunt interesați. Alții se simt neputincioși. Încă suferim enorm din cauza rănilor lăsate de cei 42 de ani de comunism. (…)”, a declarat Marius Balo.

680 de închisori, peste 1,7 milioane de deținuți

Marius Balo a vorbit în fața Parlamentului European despre sistemul penitenciar din China, bazat pe munca forțată a deținuților, produsele realizate de aceștia ajungând apoi pe marile platforme de comerț online în volum mare și la prețuri cu care producătorii europeni nu pot concura.

De exemplu, în ultima decadă, importurile statelor UE din China aproape că s-au dublat (+89%), în timp ce exporturile europene se situează undeva la 37%.

În 2025, UE a exportat bunuri în valoare de 199,6 miliarde de euro către China și a importat de 559,4 miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 359,8 miliarde de euro, potrivit Eurostat.

Cu aproximativ 680 de închisori și un număr estimat de unele surse de 1,7 milioane de deținuți (potrivit Prison-insider.com) sau 2,3 milioane (ONG-urile, care îi includ și pe cei din centrele de detenție preventivă), Republica Populară Chineză a văzut încă de la jumătatea secolului trecut oportunitatea de a integra munca forțată în sistemul judiciar, prin conceptul numit „laogai” – reeducare prin muncă.

Partidul Comunist Chinez se ghidează chiar și în prezent după principiul enunțat de Lenin conform căruia „cine nu muncește nu mănâncă”, reformulat ulterior de Stalin în Constituția URSS.

Conceptul de „laogai” a apărut în 1949, la scurt timp după fondarea Republicii Populare Chineze, fiind introdus oficial de Mao Zedong în sistemul de drept cinci ani mai târziu, în 1954, în „Regulamentul privind reeducarea prin muncă”.

Începând din anii ‘90, China folosește firme-paravan pentru a capitaliza de pe urma muncii forțate din închisori pe piețele internaționale, cum este și cazul companiei Fujian Lotus Garment Industry Co. Ltd., care ține de Penitenciarul de Femei din Fuzhou.

• „Fabricile produc absolut orice: de la îmbrăcăminte, încălțăminte, cosmetice, până la componente de calculator. Orice vedem la mall. La un moment dat, aveam de împachetat fulgi de ovăz, pentru o importantă firmă.
• Toate astea se produc acolo. Ritmul de muncă este infernal: de la 6 dimineața până la 10 seara. În fiecare dimineață, oamenii sunt scoși în fața clădirii.
• Noi puteam observa toate aceste cutume, toate aceste obiceiuri, regulile care se aplicau chinezilor, cu toate că noi, străinii întemnițați în închisoarea din Shanghai, nu mergeam la fabrici, ci lucram în interiorul clădirii în care eram ținuți”, declara Marius Balo, pentru Libertatea, într-un articol publicat pe 14 aprilie 2024.

De la data de 14 decembrie 2027 Uniunea Europeană va aplica Regulamentul privind interzicerea produselor fabricate prin muncă forțată (Regulamentul 2024/3015), care va permite blocarea la vamă a acestor bunuri.

China se opune predării Alinei Apostol 

Alina Irina Apostol se află după gratii în China din data de 21 decembrie 2017, atunci când a fost arestată alături cinci cetățeni chinezi și un sirian, sub acuzația că s-ar fi implicat într-o schemă frauduloasă prin care au încercat să încaseze ilegal 28 de milioane de renminbi (RMB), adică aproximativ 3,8 milioane de dolari, în dauna companiei Huanhui Consulting Shanghai Co. Ltd.

Din acești bani, gruparea ar fi obținut, efectiv, circa 200.000 de dolari, bani care au fost împărțiți fiecărui membru.

După doi ani de proces în stare de arest, Alina Irina Apostol a fost condamnată de Tribunalul din Shishi, pe data de 15 iulie 2019, la o pedeapsă de 13 ani și 6 luni de închisoare.

Hotărârea a rămas definitivă pe data de 12 octombrie 2019 la instanța ierarhic superioară, respectiv Tribunalul din Quanzhou.

Ea a fost obligată să plătească, în solidar cu ceilalți inculpați, prejudiciul de 217.000 de dolari și o amendă de 58.000 de dolari.

Pe data de 8 martie 2023, ca parte a demersurilor autorităților din România în vederea obținerii transferului Alinei Apostol din China, Curtea de Apel București i-a echivalat pedeapsa acesteia potrivit legislației noastre, la 9 ani și 4 luni de închisoare.

Pe data de 21 august 2024, familia Alinei Apostol a plătit suma de 55.000 de dolari cu intenția de a achita amenda penală, însă banii au ajuns în contul prejudiciului, adică pentru despăgubirea companiei Huanhui Consulting Shanghai Co. Ltd.

În prezent, autoritățile de la Beijing condiționează transferul Alinei Apostol din China într-o închisoare din România de plata integrală a obligațiilor civile, bani pe care familia ei nu îi are.

În februarie 2025 a avut loc o videoconferință prin care Ministerul Justiției a fost informat că, în urma consultărilor între instituțiile judiciare din Republica Populară Chineză, instanța chineză a agreat adaptarea pedepsei de la 13 ani și 6 luni, aplicată de instanța chineză, la 9 ani și 4 luni, potrivit legislației române.

Cu ocazia videoconferinței, autoritățile chineze au informat că suma de bani virată de familia persoanei condamnate a fost transferată deja în contul companiei păgubite, rămânând o diferență totală de aproximativ 160.000 USD reprezentând despăgubiri.

Potrivit legislației chineze, data împlinirii pedepsei în cazul Alinei Apostol este 20 iunie 2031.

Ce rețin procurorii chinezi în rechizitoriul Alinei Apostol

Libertatea a consultat motivarea hotărârii din 8 martie 2023, prin care Curtea de Apel București a recunoscut pedeapsa de 13 ani și 6 luni de închisoare pronunțată de justiția din China pe numele Alinei Apostol, dar a adaptat-o legislației din România la 9 ani și 4 luni de detenție.

În documentul citat se regăsește și descrierea faptelor pentru care tânăra a fost condamnată.

Procurorii chinezi rețin în rechizitoriu că în luna septembrie 2017, inculpatul Lin Zhiwei a înregistrat şi înfiinţat Hotelul Shishi Tingyue pe numele inculpatului Xiaolin şi, în numele hotelului, a semnat un document intitulat „Acordul special pentru afaceri” cu compania Huanhui Consulting Shanghai Co. Ltd.

• „Lin Zhiwei s-a folosit de un aparat POS furnizat de compania Huanhui pentru a încasa bani de la alte persoane, urmărind obţinerea de profituri personale.
• La începutul lunii decembrie 2017, unul dintre membrii chinezi ai grupării i-a înmânat Alinei Apostol, în Shishi, un card de credit invalid, emis de Banca Croată PBZ.
• Pe data de 3 decembrie 2017, Alina Apostol a adus cardul în oraşul Jinjiang, provincia Fujian, China, unde s-a întâlnit cu un cetăţean sirian, pe numele căruia a fost deschis un dosar separat.
• Alina Apostol l-a prezentat pe sirian inculpaților chinezi Huirong, Jinmiao și Zaiwen.
• Cei trei l-au găsit pe Lin Zhiwei pentru utilizarea cardului şi s-a convenit cu Lin Zhiwei ca acesta din urmă să perceapă un comision de 41% din sumele obţinute prin utilizarea cardului în zilele de 13 şi 14 decembrie 2017.
• Apostol Alina-Irina şi sirianul au colaborat cu Lin Zhiwei pentru a utiliza cardul invalid în oraşele Jinjiang şi Shishi, au adoptat metoda tranzacţiilor offline şi, prin utilizarea aparatului POS deţinut de Lin Zhiwei, au încasat suma totală de 1.718.425 RMB (n.r. – aproximativ 200.000 de dolari).
• Compania Huanhui a transferat suma de 1.666.981,64 RMB (deducând comisionul) în contul Hotelului Tingyue, suma fiind împărţită între membrii grupării și Lin Zhiwei, potrivit procentajelor convenite anterior.
• După această operaţiune, Huirong, Jinmiao, Zaiwen şi Xiaolin au primit 17.000 RMB, 20.000 RMB, 15.000 RMB, respectiv 50.000 RMB de la Lin Zhiwei.
• La 18 decembrie 2017, Apostol Alina-Irina, Lin Zhiwei și celelalte persoane au folosit încă o dată cardul de credit şi aparatul POS menţionate mai sus pentru a obţine ilegal 28 milioane RMB”, se arată în documentul citat.

Operaţiunea nu a reuşit, deoarece frauda a fost descoperită la timp de Compania Huanhui, iar pe 21 decembrie 2017 autoritățile din China i-au arestat pe toți cei implicați.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro