1 Mai, Ziua Muncii – cum a apărut sărbătoarea și ce semnificație are

1 Mai, Ziua Muncii. Cum a luat naştere sărbătoarea

Muncitorii din majoritatea țărilor industrializate sărbătoresc 1 Mai, dar la orgine stă o mișcare a sindicaliștilor din Chicago care au cerut reducerea normei orare zilnice de muncă la 8 ore.

Pe data de 1 mai 1886, în Chicago, membrii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii) au ieșit în stradă și au cerut introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă”. În acea zi, pe străzile din Chicago au ieșit în jur de 90.000 de oameni, dintre aproximativ 40.000 erau în grevă.

Protestele au continuat și în următoarele trei zile, iar numărul manifestanților a crescut considerabil. Pe 3 mai, forțele de ordine au interveni, iar patru muncitori au fost uciși și mai mulți răniți. În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket din Chicago. Spre poliție a fost aruncată o bombă și 66 de polițiști au fost răniți – 7 au murit ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind în jur de 200 de persoane, dintre care mai multe au decedat.

Opt dintre protestatari au fost judecați, iar asociații muncitorești din țări precum Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat bani pentru apărarea acestora. Mișcarea devenise mondială.

Recomandări

10 imagini din procesul lui Vlad Pascu care nu s-au văzut la TV și o absență de neînțeles: polițiștii care au permis ca un tânăr drogat să conducă pe străzi

Rezultatul grevei de la Chicago și apoi din toată America s-a concretizat în reducerea numărului de ore muncite într-o zi la 8 ore. Doi ani mai târziu, social-democrații afiliați la așa-numita Internațională a ll-a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor. În perioada care a urmat, pe 1 mai au avut loc anual demonstrații în Statele Unite, majoritatea țărilor europene, în Chile, Peru și Cuba. Dar după 1904, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”) anual, în prima zi de luni a lui septembrie.

Totuși, în Europa și alte țări din lume, această dată a rămas să fie Ziua Muncii, amintind de jertfa muncitorilor care și-au dat viața pentru obținerea reducerii normei orare zilnice de muncă la 8 ore.

1 Mai, Ziua Muncii în România

În țara noastră, 1 Mai, Ziua Muncii, a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I. Ziua a devenit sărbătoare națională în perioada comunismului când erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara.

Sovieticii au îmbrăţişat sărbătoarea de 1 Mai, considerând că „se opune filozofiei capitaliste americane” şi au impus-o în URSS şi în blocul comunist din Est. 

Recomandări

Exclusiv. 839 de foști parlamentari primesc pensie specială. De ce numărul lor va crește, chiar dacă indemnizația a fost eliminată de CCR

După căderea comunismului, românii au renunțat la festivitățile propagandistice de 1 Mai. Ziua a fost însă marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber. Astfel, în această perioadă a anului oamenii își organizează minivacanțe la mare sau la munte, sau merg la picnic pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni și familie.

1 Mai, Ziua Muncii. Povestea micului

Deși sunt considerați o specialitate românească, micii sunt disputați de România, Bulgaria, Grecia, Serbia și Turcia. Povestea micului pe care românii îl servesc de 1 mai își are originile undeva în secolul XIX-lea, în Balcani.

Legenda românească spune însă că micii ar fi fost inventați în secolul al XIX-lea, într-o seară, la hanul La Iordachi din București, binecunoscut pentru cârnații săi. Mai precis, în centrul istoric al Bucureștiului, în 1957, s-a deschis restaurantul care a ajuns să inventeze micii, dar și să transforme acest preparat într-unul foarte popular.

Într-o zi, Iordache Ionescu a rămas fără mațe pentru cârnații săi, preparatul preferat al clienților săi. El a avut însă inspirație și a pus carnea direct pe grătar. Așa au apărut micii.

Moghazehi Mehrzad, unul dintre pasionaţii artei culinare, povesteşte că micul este de fapt un kebap, preparat cu ajutorul a numeroase condimente şi ierburi aromate. „Din reţeta originală de mici fac parte chimenul şi ienibaharul, condimente folosite foarte des de turci, fiind adaptată de fiecare zonă după gusturile şi obiceiurile culinare“, precizează acesta. Astfel, celebrul preparat are o istorie de peste patru secole.

Recomandări

VIDEOREPORTAJ. După ce a obligat în instanță Primăria Mătăsari să-și ia țevile de canalizare din grădina lui, olteanul Claudiu Pasăre vrea să meargă la Parchetul European: „Mă duc la doamna Kovesi! Vinovații să plătească!”

În zilele noastre, micii se bucură de o popularitate la fel de mare. Nu doar micii, ci și „micii mari”, așa cum au fost numiți cei vânduți pe Dealul Negru. Astfel, aproape toți cei care trec pe DN7, drumul care leagă Pitești de Râmnicu Vâlcea, fac popas la Dedulești, ca să mănânce „un mic mare”. Zilnic, aici sunt vânduți între 1.500 şi 2.000 de mititei.

Mesaje haioase de 1 Mai, Ziua Muncii, pentru colegi

• La Mulţi Ani cu ocazia Zilei Internaţionale a Muncii! De făcut:

1. nimic
2. grătarul

• Cine nu munceşte nu greşeşte, iar cine nu greşeşte merită promovat.

• Munca nu a omorât niciodată pe nimeni… dar de ce să riști?

• Deadline? Nu te-aud! Vorbește mai tare! Proiect urgent? Chiar nu te aud… (și nici nu o să te mai aud câteva zile de-acum încolo).

• Ce poţi face azi nu lăsa pe mâine… lasă până după 1 Mai, că ori se rezolva, ori nu mai trebuie făcut.

• Munca este sfântă, aşa că nu te atinge de ea!

• O fi munca brăţară de aur, dar azi sunt interzise bijuteriile!

• Munca l-a făcut pe om… Dar nici distracția n-a omorât pe nimeni.

• Munca îl înnobilează pe om, dar societatea noastră n-are nevoie de nobili.

• Cine-i harnic și munceşte are tot ce vrea. Cine-i şmecher și chiuleşte are tot aşa.

Vezi şi alte zile libere 2023!

Urmărește-ne pe Google News