Mergi direct la conținut »
Editorial de Claudiu Săftoiu. 20 de milioane de români europeni, împreună - unica rețetă de succes la cârma Europei, pentru 6 luni
Ştiri Libertatea > Ştiri > Editorial de Claudiu Săftoiu. 20 de milioane de români europeni, împreună - unica rețetă de succes la cârma Europei, pentru 6 luni

Editorial de Claudiu Săftoiu. 20 de milioane de români europeni, împreună – unica rețetă de succes la cârma Europei, pentru 6 luni

România va conduce timp de 6 luni Europa, prin preluarea, la 1 ianuarie 2019, a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Conducerea Uniunii se asigură printr-un triumvirat, o formulă din vremea Imperiului Roman. România va exercita președinția, alături de Finlanda și Croația. Țara noastră va asigura primul ciclu de 6 luni, din cele 18 luni alocate celor trei țări menționate, pentru conducerea UE. Rolul principal al triumviratului este pe cât de simplu exprimat pe atât de greu de realizat: să fie un mediator imparțial în afacerile europene și să faciliteze consensul.

După cum bine se observă, noi, românii, suntem direct loviți de un paradox specific: cum poate Româniacu un peisaj politic intern în mod tradițional fracturat, antagonizat, neconsensualsă ”“aciliteze consensul” între națiunile europene?

Pietrele de moară din țară – ura și dușmănia cruntă dintre puterea și opoziția politică

Anul 2018, an Centenar, ne-a arătăt cât de mult suferă societatea românească din cauza propriei toleranțe și a disprețului manifestat pentru clasa politică, aflată în plină criză de reprezentare. Rezultatul este o selecție discutabilă a formațiunilor politice chemate să guverneze, să legifereze, să gestioneze treburile țării. Războiul politic intern a generat mișcări de restaurație nemaiîntâlnite în ultimii 30 de ani, precum și îndepărtarea țării de la obiectivele europene, asumate prin semnarea Tratatului de Aderare la UE.

Europenii sunt îngrijorați de evoluțiile României și nu pot trece cu vederea derapajele actualei guvernări, PSD-ALDE, care acționează centrifugal, în detrimentul proiectului european, asumat de întreaga clasă politică, la accederea țării în UE, la 1 ianuarie 2007, prin semnarea Tratatului de Aderare la UE.

La nivel tehnic, România are deja motoarele turate, pentru preluarea președinției rotative

Deși a încasat un raport MCV care critică regresul extrem de periculos, în materie de practică juridică și jurisprundență, dar și un Raport negativ emis de Parlamentul European, care condamnă violențele autorităților, la mitingul diasporei din 10 august, România este deja cu un picior la conducerea Europei. Și încă de ceva vreme.

Lecții împotriva traficului de persoane cu copii de 13-14 ani în cea mai expusă zonă a României. „Până să fie cazul Caracal, directorii și profesorii nu erau foarte receptivi”
Recomandări

Lecții împotriva traficului de persoane cu copii de 13-14 ani în cea mai expusă zonă a României. „Până să fie cazul Caracal, directorii și profesorii nu erau foarte receptivi”

Anul care tocmai trece a fost un an dens în întâlniri interministeriale, reuniuni, evenimente de natură tehnică, menite să stabilească imensul și complexul țintar al calendarului UE, pe o perioadă de 6 luni, să tureze motoarele instituționale, pentru o preluare în bune condiții a managementului Uniunii Europene, una dintre cele mai de succes construcții sociale, politice și economice de pe planetă. Dincolo de războaiele politicii de la televizor, știm un lucru care ne liniștește: în 2018, în România, o armată din ce în ce mai bine integrată de funcționari înalt calificați, alături de reprezentanți locali și din ministere, a pus la punct un calendar extrem de complex de proiecte și activități, care să facă din exercitarea președinției României, un exemplu de colaborare, cooperare, implicare și reziliență instituțională.

Statele Unite, traversate cu mașina de la Est la Vest în 27 de ore. Drumul de la Nădlac la Constanța, o distanță de 5 ori mai mică, durează peste 10 ore!
Recomandări

Statele Unite, traversate cu mașina de la Est la Vest în 27 de ore. Drumul de la Nădlac la Constanța, o distanță de 5 ori mai mică, durează peste 10 ore!

În cheie internă însă, pozițiile palatelor politice sunt netulburat aceleași, cu o lună  și puțin înainte de 1 ianuarie: unul hăis! altul, cea! Guvernul Dăncilă susține că este pregătit pentru preluarea președinției rotative, în timp ce președintele Iohannis afirmă că Executivul nu este pregătit de această misiune colosală. Declarațiile politice au un efect destabilizator maxim, în opinia publică internă. Dar câtă acoperire au aceste poziționări, violent antagonice, în realitatea de pe teren?

Este sau nu este România pregătită pentru leadershipul european?

O analiză cu cifrele și calendarul pe masă poate aduce lămuriri esențiale, cu privire la acest eveniment istoric pe care îl vom trăi împreună, peste puțin timp.

Ludovic Orban anunță concedieri masive și interzicerea cumulului pensiei cu salariul
Recomandări

Ludovic Orban anunță concedieri masive și interzicerea cumulului pensiei cu salariul

Despre exercitarea președinției rotative, mai aplicat și mai calm

Într-o abordare strict tehnică, lucrurile stau astfel: trei sunt entitățile politice care duc greul organizării și gestionării agendei președinției românești la conducerea Consiliului Uniunii Europene: 1) Ministerul Afacerilor Externe român, 2) Reprezentanța României la Uniunea Europeană, și 3) Secretariatul Consiliului Europei, printr-un secretar general anume desemnat.

În România, Ministerul Afacerilor Externe (MAE), prin componenta “Afaceri Europene”, este instituția care a coordonat și va gestiona președinția rotativă a României, în interiorul țării. În anul 2018, MAE  a organizat săptămânal întâlniri tehnice și de lucru, cu toate ministerele implicate în proces. Cele 200 – 250 de grupuri de lucru, din care fac parte funcționari  UE români și străini, au stabilit în detaliu, pe toată durata anului în curs,  responsabilitățile privind organizarea celor peste 250 de reuniuni internaționale, care vor avea loc în țară, în primele 6 luni ale anului 2019.

O problemă majoră a pregătirii în România a președinției rotative a constat și în deficitul grav de competențe, la nivel național, în aplicarea normelor și procedurilor europene: funcționarii români care aveau habar să facă asta, fie au luat demult calea instituțiilor europene, fie au ieșit la pensie. Deficitul de personal calificat a fost acoperit rapid și obligatoriu printr-un aflux de 100 – 150 de funcționari europeni – traineri și experți -, care au fost dispersați din centrala MAE, în întreaga țară, acolo unde este nevoie. S-a optat pentru o formulă la limită, dar eficientă: sistemul de voluntariat și internshipul remunerat. Acești specialiști vor acorda sprijin și asistență pe toată durata exercitării președinției rotative. După plecarea experților, România va trebui să își rezolve urgent (și) problema creării unui corp al funcționarilor publici români, specializați în afaceri europene.

Beneficiul cert al președinției rotative, pentru România – o supraexpunere mediatică colosală, care va ajuta turismul intern și va deschide oportunități de afaceri

Reprezentanții europeni vor veni în număr mare în România, în perioada ianuarie – iunie 2019, și vor participa la evenimente ce vor avea loc la București, la Palatul Parlamentului (pentru reuniunile miniștrilor din UE), dar și la Sibiu (pentru Summit-ul UE, din 9 mai 2019), Iași, Brașov, Timișoara, Constanța, Alba Iulia (pentru reuniunile experților UE). Coparticiparea, cooperarea, implicarea autorităților locale românești sunt foarte importante pentru buna desfășurare a exercitării președinției rotative UE. Pentru evitarea intereselor secundare, ministerele de resort au fost bugetate  descentralizat, astfel că alocările bugetare sectoriale, strict pentru președinția rotativă a UE, au impulsionat sensibil cooperarea interministerială românească.

Alegerea de către organizatori a marilor orașelor românești, care vor găzdui evenimentele președinției rotative, este un prilej de excelentă cunoaștere a României, de către Europa, dar și pentru autoritățile române locale. Infrastructura aeriană, cu cele 10 aeroporturi funcționale, precum și o infrastructură rutieră din ce în ce mai fiabilă și în plină modernizare, dar și facilitățile ferite de sistemul hotelier din orașele dezvoltate ale țării, vor aduce cu siguranță un plus de aprecieri, cât privește progresele făcute de administrația românească în dezvoltarea socială, economică și comunitară.

La Bruxelles, Reprezentanța României la Uniunea Europeană – cu autonomie în gestionarea activității de reprezentare- , este instituția care va face legătura dintre MAE român și instituțiile din țară, cu instituțiile europene majore, în procesul de asigurare a leadership-ului european – Comisia Europeană și Parlamentul European -. Cele peste 1.400 de reuniuni organizate la Bruxelles, pe o perioadă de 6 luni, în marja președinției rotative, sunt programate și asistate, prin intermediul personalului român, foarte eficient, din cadrul Reprezentanței.

În fine, Secretariatul Consiliului Europeei va asigura fluiditatea acțiunilor convenite cu triumviratul de țări, acționând ca un integrator de agende suprapuse, ori de evenimente simultane complex coordonate.

Principalele repere organizaționale ale primei luni de președinției rotativă românească sunt:

  • la 10 ianuarie 2019, la Ateneul Român, va avea loc “Evenimentul de lansare a Președinției României la Consiliul UE”;
  • în perioada 15-16 ianuarie 2019, Președintele României va participa, la Strasbourg, la prima plenară din 2019 a Parlamentului European, prilej pentru prezentarea priorităților UE la Consiliul Europei;
  • în perioada 21 ianuarie – 8 februarie, la Bruxelles, va avea loc prezentarea de către miniștrii cabinetului Viorica Dăncilă a priorităților sectoriale care privesc politicile sociale, economice, financiare, de apărare comună și coeziune;
  • pe 24 ianuarie, la Palatul Bozar din Bruxelles, va avea loc lansarea publică a preluării președinției rotative de către România.

Testul de maturitate al României moderne trece pe la cârma Europei 

Cele 6 luni de intensitate maximă în gestionarea afacerilor europene reprezintă testul suprem de maturitate al administrației centrale, locale, al ministerelor și ambasadelor românești. Este încercarea cardinală a României, de un simbolism absolut, care poate avea două rezultate: validează România drept un stat modern solid, predictibil, stabil, european – la 100 de ani de la făurirea statului național român modern – sau împinge România în rândul țărilor cu evoluție lentă, capricioasă, problematică, nesigură, după 12 ani de exercitare a calității de stat-membru cu drepturi depline. 

Lupul dacic și coeziunea europeană 

Logoul președinției rotative a României este reprezentat prin stilizarea inspirată a steagului dacic, care întruchipează capul unui lup care vânează. A fost realizat de un copil de 15 ani, și a fost votat de 3000 din cei 10.000 de români care au fost desemnați să aleagă un desen reprezentativ, pentru acest eveniment luminos în destinul țării. Ioan Dobrinescu, elevul talentat de clasa a IX-a, din București, spune că a recurs la lupul dacic, pentru că își dorește o Românie puternică, într-o Europă puternică. Logica bunului simț și a încrederii în viitorul românesc și european, este impecabilă la acest tânăr, și ar putea trezi multe capete de politicieni, cu ani grei de experiență în treburile țării.

Oportunitățile României, pe perioada exercitării președinției rotative

Mottoul “Consiliului Interministerial pentru pregătirea și exercitarea Președinției României la Consiliul UE” este: “Coeziunea, o valoare comună europeană”. Această afirmație reflectă reflectă nivelul ridicat de ambiţie al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Dacă, la 29 martie 2019, Marea Britanie va ieși din UE, chiar și fără un acord de “divorț amiabil” cu Comisia Europeană, România va deveni a 6-a cea mai mare țară din UE. Pe cale de consecință, românii vor avea putere și mai mare de negociere, dar și șansa de a propune un nou model european. Orizontul Uniunii Europene poate fi desenat printr-o propunere românească menită să mențină unitatea și coeziunea Europei.

Brexitul – bătaia de cap a unui întreg continent

Președinția rotativă românească se dorește a fi un facilitator de consens. Un consens de care este mare nevoie în Europa de azi. Nu numai Brexitul este o problemă de coeziune, și ci bugetul UE. După eșuarea negocierilor de la 19 noiembrie, s-a intrat într-o criză de finalizare, care poate duce ușor la un impas perpetuu. Varianta provizorie, a unui buget cu proiecții lunare, în 12 secvențe incerte, pentru 2019, este și inadecvată, și impredictibilă.

După cum se observă, efectul Brexit este devastator pentru finanțele europene și afectează absolut toate statele membre. Astfel, România trebuie să forțeze semnarea unui acord cu Marea Britanie, dat fiind că peste 400.000 de români trăiesc și muncesc în insula britanică. Încurajată de  Brexit, Spania a reînceput discuțiile cu Marea Britanie, pentru revendicarea Gibraltarului – teritoriu britanic de 300 de ani.

Dar România, cu ce se alege din președinția rotativă a UE?

România are interese enorme în Europa, și le poate juca cu pricepere. O mai mare expunere și un mai mare acces la deciziile UE nu există decât preluarea președinției rotative.

Văd câteva interese majore, pe care țara noastră le poate juca, la cârma Europei: promovarea politicii de coeziune – prin care sunt atrase fonduri europene sectoriale și regionale suplimentare; promovarea unei politici agricole comune, pentru beneficiul fermierului român –  care să integreze mai coeziv și mai unitar producția agricolă românească, pe imensa piață europeană; susținerea fermă a protecției dreptului la muncă a cetățenilor UE, în beneficiul diasporei românești din Europa; libera circulație a cetățenilor UE – insistență pentru accederea cât mai rapidă a României la spațiul Schengen; încurajarea traseului fluvial “Dunărea navigabilă”, cu efecte pozitive uriașe în stabilirea prin România a tranzitului comercial intracomunitar; reluarea și impunerea calendarului final, pentru accederea României la moneda euro.

Preluarea președinției rotative de către România este o sărbătoare a europenismului la noi acasă 

Este o celebrare, timp de 6 luni, a stării de cetățean european, cu drepturi, atribuții și expunere, pentru fiecare român în parte. Acest moment prinde țara într-un moment cum nu se poate mai nepotrivit. Doi ani de guvernare de stânga, cu intenții autocrate și iliberale la vedere, au creat în rândul opiniei publice din România, intoxicate cu mesaje politice anti-europene, demoni închipuiți. Unul dintre acești demoni este ura față de Europa. Neîncrederea românilor în construcția, beneficiile și protecția Europei, este cea mai mare dintre toate țările europene, cu excepția Marii Britanii. O retorică antinațională, care încearcă să decupleze România de la proiectul european, continuă să producă o confuzie periculoasă în mințile unora dintre români.

Europa face parte din ADN-ul românilor, înainte de apariția statului român modern 

Pentru cei care nu realizează momentul astral prin care trece țara, trebuie reamintit că Europa face parte din ADN-ul poporului român și al statului modern român. Drumurile în Europa ale înaintașilor noștri, de aproape 200 de ani, au prefațat un destin european pentru generațiile de români care constituie astăzi națiunea română. De la monarhiile occidentale, (și nu orientale), care au creat instituțiile statului român, până la războaiele duse de România, pentru apărarea proprie și a Europei occidentale, de la universitățile și instituțiile europene aduse în România, până la aplicarea ordinii juridice franceze, în gestionarea  treburilor statului, totul respiră, inspiră și trimite la Europa, în România. Tradiția românească, distinctă, se promovează cel mai bine în Europa multiculturală, diversă, prietenă. 

Suntem pregătiți să intrăm în liga selectă a statelor europene care contează, numai dacă toți românii se simt români europeni, mai mult decât orice altceva. Doar așa vom putea asigura o președinție rotativă – reper, un model de performanță și determinare națională, după 12 ani de antrenament dificil și cu obstacole nenumărate.


Claudiu Săftoiu – autorul este doctorand în informații și securitate națională, la Universitatea Națională de Apărare „Carol I. A fost președinte-director general al Televiziunii Române (2012 – 013), director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007) și  consilier prezidențial (2004-2006). Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: „Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni (Editura Trei, 2003).


Citește și: Editorial de Claudiu Săftoiu. Discursul fricii și al urii – soluția lui Dragnea, pentru controlul PSD

Close
Închide
  Close